Ştiri

Garanția neconstituțională

Curtea Constitutionala a decis că e neconstituțională reținerea de către autoritatea contractantă a „garanției de bună-conduită” ce trebuie indisponiblizată de societățile care vor să conteste o procedură de achiziție publică. In iunie 2014, guvernul a instituit „garanția de bună-conduită” și a dispus reținerea acesteia în contul autorității contractante în cazul în care contestația formulată este respinsă de Consiliul pentru Soluționarea Contestatiilor sau de Curtea de Apel, informeaza Mediafax.

Curtea supremă a constatat neconstitutionalitatea prevederilor articolului 271^2, alineatele 1 si 2 ale OUG 34/2006 (Decizia Curtii 5/15.01.2015), introduse prin Ordonanta de urgenta 51/2014. Prin OUG 51/2014, Ordonanța impus așa-numita „garanție de bună conduită” prin care orice competitor care dorește să conteste un proces de achiziții trebuie să indisponibilizeze autoritatii contractante -cea care organizează achiziția- o sumî de 1% din valoarea estimată a contractului ce urma a fi atribuit, dar nu mai mare de 100.000 euro.

Articolul declarat neconstituțional prevede că în cazul în care contestația este respinsă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor ori de Curtea de Apel această „gararanție de bună-conduită” este reținută de autoritatea care organizează licitația. 

Art. 271^2
(1) În cazul în care contestaţia este respinsă de către Consiliu sau de către instanţa de judecată, atunci când contestatorul se adresează direct instanţei, autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de bună conduită de la momentul rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanţei de judecată. Reţinerea se aplică pentru loturile la care contestaţia a fost respinsă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care contestatorul renunţă la contestaţie/cerere/plângere.

"Urmare a declararii drept neconstitutionale articolului mentionat, incepand cu momentul publicarii deciziei in Monitorul Oficial, autoritatile contractante nu mai dispun de dreptul de a retine respectiva garantia de buna conduita la momentul ramanerii definitive a hotararii de respingere a cererii operatorului economic contestator.

Altfel spus, desi obligatia de constituire a garantiei de buna-conduita subzista, Curtea Constitutionala a inlaturat dreptul autoritatii contractante de a retine automat garantia la momentul respingerii actiunii contestatorului nemultumit. Este rasturnata astfel prezumtia instituita de legiuitor potrivit careia formularea unei contestatii cauzeaza automat un prejudiciu autoritatii contractante"
, au declarat pentru Mediafax surse judiciare.

Dispozitiile vor fi suspendate de la momentul publicarii deciziei Curtii in Monitorul Oficial, iar ulterior efectele juridice ale textelor neconstitutionale vor inceta daca in termen de 45 de zile de la momentul publicarii nu sunt inlaturate prin lege cauzele de neconstitutionalitate.

Cuantumul garantiei de buna conduita se stabileste prin raportare la valoarea estimata a contractului ce urmeaza a fi atribuit, si este in general de 1% din valoarea estimata, dar nu mai mult de 25.000 euro pentru contractele de pana la 5 milioane euro si nu mai mult de 100.000 de euro pentru contractele de peste 5 milioane euro.

Autorul exceptiei a fost societatea Passavant Roediger GmbH, reprezentata de Tuca Zbarcea & Asociatii, printr-o echipa coordonata de Ionut Serban, avocat asociat, si Dan Cristea, avocat colaborator coordonator.

"Este o realizare foarte importanta atat pentru domeniul achizitiilor publice din Romania, redeschise fiind posibilitatile reale de cenzura judiciara a actelor diferitelor autoritati contractante, cat si pentru practica de achizitii publice a societatii noastre", a declarat Ionut Serban.

Anterior solutionarii acestei exceptii de neconstitutionalitate, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, prin presedintele Lorand Lehel Bogdan, se declarase impotriva constitutionalitatii prevederilor privind instituirea garantiei de buna conduita, argumentand ca este prea mare cuantumul acestei garantii raportat la natura, obiectul si piata existenta in prezent in Romania.

In acelasi timp, in cadrul demersurilor preliminare unui eventual proces de infringement, Comisia Europeana arata ca "masura ar putea fi considerata disproportionata si merge dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului propus, anume limitarea contestatiilor abuzive. De asemenea, pare a avea un efect descurajant general asupra operatorilor economici".

Cu toate acestea, autoritatile romane au insistat pe aceste prevederi tocmai din cauza numarului mare de contestatii care se solutionau cu respingere, dar care blocau proiecte si angajau resurse ale contractorilor pentru reprezentare in instante, fara a beneficia de despagubiri ulterioare.

Dosar Euractiv.com: Combaterea coruptiei in achizitii in România

Platforma euractiv.com publică în această săptămână în limba engleză un dosar cuprinzător privind combaterea fraudei în achizițiile publice din România. Până acum au fost prezentate un exemplu de bună-practică - secțiunea „Dosare de achiziții” a site-ului Hotnews.ro - și problemele pe care le pune „garanția de bună-conduită” introdusă prin ordonanță de urgență de către guvern ca obligație pentru orice societate care vrea să conteste la CNSC desfășurarea unuei proceduri de achiziții.

Fraud complainants in Romania face €100,000 bill

Romanian public procurement legislation was modified significantly this year by the government, which introduced restrictive conditions for lodging a complaint against suspected fraud.


Journalism project uncovers public procurement fraud in Romania

Public procurement in Romania is a €17 billion market, but more than 60% of procedures are hit by complaints. A new project has highlighted fraud and irregularities in the system, and suggested how to improve the situation.

 




Dorim sa monitorizam achizitiile publice în timp real - Cristina GUSETH (Freedom House România)

Bucureşti, 30 sep /Agerpres/ - Achiziţiile publice ar trebui monitorizate în timp real pentru a se sesiza în timp real încălcări ale legislaţiei precum şi descurajarea celor care le practică, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Cristina Guseth, director Freedom House România.
 
"Ceea ce ne dorim să facem este să monitorizăm achiziţiile publice în timp real. Aşa cum am făcut la Ministerul Educaţiei şi am descoperit această achiziţie pentru manuale electronice în care plafonul cifrei de afaceri era pus în mod excesiv de ridicat şi încălcând legea pentru a se califica firmele pe care le doreau cei de la Ministerul Educaţiei. Ori ideea este să sesizezi în timp real aceste încălcări ale legislaţiei referitoare la achiziţii, să le semnalezi, ca să poţi să poţi să descurajezi pe cei care le practică, pe de o parte, şi să încurajezi posibilii ofertanţi să intre în aceste achiziţii publice, adică să depună oferte, pentru că în rândul ofertanţilor este o descurajare foarte mare întrucât să consideră că aceste achiziţii sunt dedicate şi oamenii nu investesc efort să depună oferte", a spus Cristina Guseth.
 
De asemenea, directorul Freedom House România susţine că în procesul de monitorizare a achiziţiilor publice ar trebui inclusă şi societatea civilă.
 
"România urmează să facă o monitorizare, să observe aceste aceste înţelegeri neconcurenţiale. Există un acord între ANRMAP şi Consiliul Concurenţei şi am dori şi noi să venim cumva din partea societăţii civile, să venim în parteneriatul acesta cu instituţiile statului şi să facem această monitorizare pentru că atâta vreme cât este făcută doar de stat credibilitatea ei este mult redusă, deci nu pot să mă monitorizez pe mine şi să mă verific pe mine", a precizat Cristina Guseth. 
 
Potrivit directorului Freedom House România, situaţia din zona de achiziţii publice România este îngrijorătoare. "Eu cred că peste 80% sunt simulate, viciate, manipulate.  Este strict percepţie, nu am măsurători", a mai spus Guseth. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)

CNSC a decis ca Ministerul Educatiei sa reevalueze ofertele la licitatia pentru manualele digitale

Presedintele Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), Bogdan Lehel Lorand, a declarat pentru HotNews.ro ca institutia pe care o conduce a luat o hotarare, in privinta licitatiei pentru manuale digitale, dupa ce a primit 11 contestatii. "3 contestatii au fost admise in tot, 6 au fost admise in parte si 2 au fost respinse. S-a dispus ca Ministerul Educatiei sa reevalueze ofertele in termen de 10 zile. Nu am amanat pronuntarea, noi ne-am pronuntat in cursul zilei de ieri: am obligat MEN sa reevalueze ofertele", a declarat pentru HotNews.ro presedintele CNSC, Bogdan Lehel Lorand.

articol preluat de pe Hotnews.ro


Bogdan Lehel Lorand a explicat pentru HotNews.ro ca reevaluarea ofertelor, la care este obligat Ministerul Educatiei, inseamna ca autoritatea "sa evalueze din nou toate ofertele operatorilor economici care au participat la licitatie, au depus contestatii si carora li s-au admis contestatiile, in parte sau in tot. Trebuie sa li se reevalueze ofertele, pentru ca s-au gasit anumite nereguli". Oficialul a precizat ca nu poate spune care sunt neregulile, pentru ca nu a facut parte din comisia care a analizat acest caz.

Intrebat daca reevaluarea poate duce la desemnarea de catre Ministerul Educatiei a altor castigatori ai licitatiei pentru manuale digitale, presedintele CNSC a raspuns: "normal. Asta poate duce la schimbarea castigatorilor sau se poate ca ei sa ramana aceiasi. Se poate, ca urmare a reevaluarii, sa desemneze acelasi castigator sau altii ". "Decizia de reevaluare a ofertelor inseamna ca aspectele invocate de operatorii economici au fost intemeiate, deci acele critici tebuie clarificate", a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Lehel Lorand. 

Oficialul a explicat pentru HotNews.ro care este procedura, in continuare: "Ministerul Educatiei trebuie sa reevalueze ofertele in termen de 10 zile de la comunicare. Daca primeste astazi decizia CNSC, ministerul are obligatia ca incepand de astazi in 10 zile calendaristice sa reevalueze ofertele. Poate sa faca aceasta evaluare si in 2 zile. Dupa care dau o noua comunicare si desemneaza un nou castigator".

Si acei castigatori pot fi contestati la CNSC. "Se pot face contestatii, insa cu platirea din nou a acelei garantii de buna conduita", care este de 1% din valoarea contractului, a precizat Bogdan Lehel Lorand. Acesta a precizat ca "nu mai putem spune ca operatorii economici fac contestatii de dragul de a face contestatii, pentru ca nimeni nu este nebun sa plateasca o suma foarte mare, cat este aceasta garantie de buna conduita". "Legal, operatorii economici au posibilitatea sa conteste din nou, dar trebuie sa plateasca din nou. Noi ne-am pronuntat deja ieri, astazi se comunica partilor - Ministerului Educatiei si celor 11 contestatori, cu motivarea aferenta. MEN sau orice alta persoana poate ataca decizia noastra la Curtea de Apel in termen de 10 zile", a declarat pentru HotNews.ro presedintele Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. 


Victor Ponta: Sper ca decizia CNSC sa fie foarte clara, in sensul in care cine trebuie sa faca manualele

Victor PontaVictor Ponta
Amintim ca premierul Victor Ponta a declarat in urma cu o zi, miercuri, 10 septembrie, ca a fost informat in sedinta de guvern de ministrul Educatiei, Remus Pricopie, ca in cursul zilei Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) se va pronunta asupra contestatiilor depuse in urma licitatiilor la manualele scolare, transmite Agerpres.

"Domnul Pricopie m-a anuntat, in cursul sedintei de guvern, ca in urma contestatiilor depuse de catre diverse companii astazi probabil [miercuri, 10 septembrie - n.red.] ca se va pronunta Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor. Deci, dupa cum stiti, boala contestarii in Romania este una extrem de raspandita, nimeni nu poate incalca legea. Sper ca astazi decizia CNSC sa fie foarte clara, in sensul in care cine trebuie sa faca manualele", a declarat premierul la Palatul Victoria, potrivit agentiei de presa citate.

Cine sunt castigatorii desemnati in prima faza de Ministerul Educatiei 

Ministerul Educatiei a anuntat pe 4 august ca a selectat 9 oferte de manuale pentru clasele I si a II-a. La licitatie au participat 21 de firme - care au depus oferte individual sau in asociere. Marii castigatori ai licitatiei pentru manuale digitale pentru clasele I si a II-a sunt CD PRESS SRL si SIVECO. Vezi mai jos castigatorii licitatiei:

articol integral pe Hotnews.ro 

Citeste si:

EURACTIV: Scandal la achizitiile publice: CNSC acuza Guvernul ca a impus firmelor o garantie de buna conduita mult prea mare, fara o analiza de constitutionalitate

(articol de Ramona Diaconu preluat de pe EurActiv.ro)

Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor reproseaza Guvernului Ponta ca a impus firmelor garantia de buna conduita la achizitiile publice fara o analiza privind posibila restrictionare a dreptului constitutional la petitie. CNSC considera si ca garantia este mult prea mare raportat la piata si acuza Guvernul ca l-a consultat prea tarziu. 

Modificarea OUG 34/2006 privind achizitiile publice, cu introducerea garantiei de buna conduita, a fost justificata de premierul Victor Ponta si prin faptul ca o serie de proiecte de investitii publice sunt blocate pentru ca firmele contesta rezultatul licitatiei la CNSC, stopand astfel derularea contractului.

"Nu s-a facut o analiza daca aceasta garantie si cuantumul ei nu constituie o restrictionare a dreptului la petitie si inclusiv la contestatie. Exista o prevedere in Constitutie conform careia actele administrative-jurisdictionale sunt gratuite si facultative. Chiar daca nu este o taxa, ci o garantie, dar daca pierzi, nu se mai restituie. Curtea Constitutionala va analiza aceste aspecte semnalate si se va pronunta", a declarat pentru EurActiv, Lorand Lehel BODGAN, presedintele Consiliului National al Solutionarii Contestatiilor. 

In context, el critica si cuantumul garantiei de buna conduita de 1% din valoarea contractului, pe motiv ca este mult prea mare. 

"Noi nu avem neaparat o problema cu introducerea acestei garantii, care poate determina operatorul economic sa se gandeasca mai bine daca formuleaza o contestatie. Dar nu suntem de acord cu cuantumul acestei garantii, care este mult prea mare, raportat la natura, obiectul si piata existenta in prezent in Romania. Operatorul economic trebuie sa plateasca taxele la stat, sa nu aiba nicio datorie, garantia de participare, garantia de executie si acum si aceasta garantie de buna conduita. Este foarte greu pentru o firma din Romania sa dispune de un astfel de cash flow. Valoarea contestatiilor nu este atat de mare in Romania - avem aprox 15 % proceduri de achizitii contestate, tinand cont de faptul ca pragurile pentru proceduri sunt mult prea reduse, fata de cele din Directivele europene", a mai spus Lorand Lehel Bogdan. 

Totodata, in conditiile in care problema sunt contestatiile nejustificate, CNSC-ul se plange ca a nu a fost consultat de Guvern decat in ultima zi a consultarilor publice, inainte de a fi publicata modificarea legislativa in Monitorul Oficial. 

Firmele care contesta rezultatul unei licitatii publice sunt obligate sa constituie o garantie financiara "de buna conduita", reprezentand 1% din valoarea estimata a contractului contestat, dar nu mai mult de 100.000 de euro in cazul contractelor cele mai mari, care va fi retinuta integral in cazul in care contestatia formulata este respinsa. 

In data de 30 iunie 2014, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 486/30.06.2014, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51 din 28.06.2014 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. 

Garantia de buna conduita se constitie de catre operatorul economic inainte de depunerea contestatiei/cererii/plangerii la Consiliu sau in instanta. Garantia de buna conduita trebuie sa aiba o perioada de valabilitate de cel putin 90 de zile, pana la data ramanerii definitive a deciziei Consiliului sau hotararii instantei de judecata. 

Cuantumul garantiei de buna conduita este de 1% din valoarea estimate de catre autoritatea contractanta in fisa de date a achizitiei publice, dar nu mai mult decat echivalentul in lei a 100.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garantiei. 

IMM-urile nu vor beneficia de reducerea cu 50% a cuantumului garantiei de buna conduita, astfel cum beneficiaza in cazul criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie. 

Garantia de buna conduita este contrara spiritului si ratiunii juridice a Directivelor europene pe care le transpune. Directive europene vorbesc despre trei aspecte prioritare in achizitiile publice: 

- necesitatea deschiderii concurentei comunitare in domeniul achizitiilor publice si necesitatea cresterii semnificative a garantiilor privind transparenta si nediscriminarea, 
- cresterea eficientei cheltuielilor publice si facilitarea participarii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) la achizitiile publice, 
- statele membre trebuie sa garanteaze aplicarea directivelor in materia achizitiilor publice prin mecanisme eficiente, accesibile si transparente.

Sursa legislatie: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38023/Garantia-de-buna-conduita-obligatorie-pentru-contestarea-licitatiilor-publice.html 

O garanție de 100.000 de EURO: buna-conduită

Pariul de 100.000 Euro - accesul la justiția achizițiilor publice, acesta este titlul sub care s-a desfășurat o dezbaterea organizată de Juridice.ro de dedicată recentei ordonanțe de urgență, 51/2014, și moderată de Bogdan Dumitrache, formator al INM şi executor judecătoresc.

Ordonanță de urgență 51 din 30 iunie 2014 impune așa-numita „garanție de bună conduită” firmelor care contestă la CNSC o pocedură de achiziții. Garanția reprezintă 1% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică în cauză și poate ajunge până la 100.000 de euro. In cazul în care Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor respinge ca neîntemeiată contestația, garanția urmează a fi reținută, 

Florentina Drăgan, membru în colegiul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, a arătat ce efect imediat a avut introducerea acestei ordonanțe:

„În prima săptămână după adoptarea OUG 51/2014 au intrat 68 de contestații, în cea de-a doua - 46, iar în a treia săptămână - 57 de contestații. Cu o săptamână inaintea adoptării OUG erau 105 contestații, iar in februarie - 90 contestații pe săptămână, așadar a fost o scădere de circa 30%. Contestațiile vor fi mai eficiente, mai tehnice.”

Preambulul ordonanței de urgență invocă „existenţa unui număr foarte mare de contestaţii care afectează eficienţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor”, dar și „necesitatea adoptării unor măsuri urgente (...) care să protejeze autorităţile contractante împotriva depunerii unor contestaţii abuzive care au modificat scopul pentru care au fost instituite căile de atac în domeniul achiziţiilor publice.”

Însă președintele Asociației Naționale a Specialiștilor în Achiziții, Sorin Fusea, a pus sub semnul întrebării soliditatea acestei motivații: „Se pare că CNSC era într-un blocaj, însă nu este cazul. De ce ar trebui Guvernul să elimine contestațiile? De ce depun operatorii economici contestații?”

Un posibil răspuns oferise anterior Silviu Popa, membru al Colegiului CNSC, care declarase cu ocazia prezentării Raportului CNSC pe 2013:

„Aceste cifre [numărul de contestații și obiectul acestora] au în spate felul în care operatorii percep modul cum statul face afaceri publice, felul în care autoritățile încredințează banul public. Românii nu sunt contestatori de profesie, aceste cifre reprezintă punctele vulnerabile în domeniul achizițiilor publice.”

Dezbaterea privind „garanția de bună-conduită” a ridicat în mai multe rânduri problema constituționalității ordonanței.

Avocatul Călin Alexe

„Conform Constituției României, Guvernul poate adopta OUG doar în situații urgente,care nu pot fi amânate, însă în acest caz nu poate fi vorba de așa ceva dacă citim preambulul OUG 51/2014 și dacă avem iîn vedere faptul că se știau acele aspecte [din preambul] încă de la adoptarea ordonanțelor anterioare [privind achizițiile]. Preambulul conține primul indiciu de neconstituționalitate - așa cum este redactat pornește de la o poziție de culpă a operatorilor. (...)

Se crează o discriminare nepermisă între autoritatea contractantă, aflată oricum pe o poziție de putere ca reprezentantă a statutului, și operatorul economic, în special IMM-urile, care sunt cele mai lovite de această ordonanță de urgență.”

Avocatul Viorel Dinu a ridicat în cadrul dezbaterii o altă problemă de constituționalitate:

„Când ești pus în situația de a ezita să-ţi exerciţi un drept, legea poate fi neconstituţională întrucât goleşte de conţinut acel drept din pricina poverii financiare instituite asupra operatorului economic.(...) Această restrangere trebuie să fie legitimă și proporțională cu scopul urmărit, conform CEDO și Curții Constitutionale a României- cum s-a întaâmplat cu o prevedere a Codul Fiscal în urmă cu 10 ani.”

„Sunt argumente bune de neconstituționalitate pe partea de justiție administrativă, dar soluția va rămane în mâinile instanței constituționale”, a adăugat Viorel Dinu. „Trebuie găsit un bun samaritean care să-și asume acest caz de neconstituționalitate. Operatorul care nu o plătește [garanția de bună-conduită], mai mult sau mai puțin intenționat, declanșează un control de neconstituționalitate destul de laborios pentru el prin plângerea care ajunge la Curtea de Apel, urmând ridicarea excepției de neconstitutionalitate.”

Întreaga dezbatere desfășurată în 28 iulie 2014, la Bucureşti, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României 
VIDEO: Conferința Accesul la Justiţia Achiziţiilor Publice, un pariu de 100.000 Euro.


„Garanția de bună-conduită” în contestarea achizițiilor a fost reclamată la Comisia Europeană
 
Oana IRIMIA

„Garanția de bună conduită” în contestarea achizițiilor a fost reclamată la Comisia Europeană

Ordonanța de urgență prin care Guvernul a impus așa-numita „garanție de bună conduită” firmelor care se adresează CNSC într-o pocedură de achiziții a fost reclamată la Comisia Europeană. 

Ordonanță de urgență 51 din 30 iunie 2014 obligă firmele care doresc să conteste procesul de achiziţie publică să depună o „garanţie de bună conduită” care reprezintă 1% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică în cauză și poate ajunge până la 100.000 de euro. In cazul în care Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor respinge ca neîntemeiată contestația, garanția urmează a fi reținută, 

Sesizarea împotriva statului român a fost deja înaintată Comisiei Europene către casa de casa avocatură VASS Lawyers, în calitate de reprezentant al unor companii din diferite industrii, implicate în achiziţii publice.

Sesizarea vizează  încălcarea unor principii de drept european, a articolului 258 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, precum şi a Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE. Potrivit contestatarilor, OUG 51/2014 încalcă principiile efectivității și comparabilității remediilor, accesului liber la remedii, precum și cel al liberei circulații a bunurilor și serviciilor.

Comisia va analiza această plângere şi, dacă o va considera întemeiată, va formula o opinie motivată în termen de două luni, urmând ca statul român să fie obligat să ia măsurile necesare în termen de maximum cinci luni.

În caz contrar, notificarea va lua forma unei acţiuni de infringement în faţa Curţii de la Luxembourg.

Mai mute informații pe juridice.ro

Dezbatere. Noile Directive in achiziţii, 26 iunie, Hilton, Bucuresti

În cadrul Forumului Naţional de Achiziţii Publice organizat de Revista de Achiziţii Publice, participanţii vor analiza noile reguli referitoare la achiziţiile publice stabilite prin instrumente de prevenţie şi monitorizare, reglementate prin Directivele europene aprobate în 2014 şi modificările legislative cu impact asupra achiziţiilor publice din România.

Ministerul Fondurilor Europene: Instructiune pentru aplicarea procedurii simplificate de achizitii publice

(Articol preluat de pe EurActiv)

"Prin aceasta Instructiune vom oferi solutii la cele mai importante si frecvente spete pe care le intampina beneficiarii din mediul privat in aplicarea procedurii simplificate de efectuare a achizitiilor in cadrul proiectelor", a transmis Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, printr-un comunicat de presa. Proiectul de instructiune este publicat pentru consultare publica pana la data de 23 iunie.

Acord cadru sau contract pentru achiziţiile „clasice”?

În îndeplinirea sarcinilor pentru care au fost înfiinţate, autorităţile contractante achiziţionează o serie de servicii, ori produse a căror cantitate poate fi doar estimată, fără a fi stabilit exact necesarul dintr-un an. De exemplu, produse de curăţenie, rechizite (pixuri, hărtie copiator, plicuri), servicii poştale, service auto etc.

Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice instituie o modalitate specială de atribuire, intitulată “acord- cadru” prin care permite încheierea unei înţelegeri între cumparător (autoritatea contractantă) şi  vânzător (ofertantul câştigător) pentru o cantitate maximă, iar la momente prestabilite să fie furnizate părţi din acord (similar livrărilor pe bază de comandă).

Aşadar, acordul-cadru, prin caracteristicile sale, ar trebui să fie de un real ajutor achizitorilor publici. Cu toate acestea, încă are multe necunoscute pentru unii, ridicând destule semne de întrebare precum: Ce e acordul- cadru? Când se poate folosi? Care sunt avantajele? Pentru ce fel de achiziţii se poate încheia? Ce clauze trebuie să cuprindă acordul? Prin ce diferă de procedurile “clasice” ?

Problematica “acordul-cadru” o găsim tratată în OUG nr. 34/2006, la capitolul 4, după toate procedurile, ca o modalitate specială de atribuire a contractului de achiziţie publică. Deşi în ordonanţă are aceeaşi „vârstă” cu procedurilor consacrate, acordul-cadru se utilizează pe o scară destul de redusă, vis-a-vis de beneficiile ce le-ar putea produce.

Art.3 lit.b) din ordonanţă defineşte acordul – cadru drept o înţelegere scrisă “intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere”.

De ce să apelăm la acordul-cadru?

În cazul în care necesitatea autorităţii contractante are un caracter repetitiv, prevăzut cu limite minimale şi maximale pentru o perioadă determinată, de până la 4 ani,  o soluţie comodă şi la îndemână ar fi aplicarea acestui tip de  procedură specială de achiziţie publică.

Acordul-cadru va permite autorităţilor contractante atribuirea de contracte subsecvente, în funcţie de necesităţile concrete ale autorităţilor contractante, în perioada de timp pentru care a fost încheiat respectivul acord.

Prin această modalitate de achiziţionare, autoritatea, stabilindu-şi nişte limite de contractare, va elimina stresul iniţierii unei noi proceduri pentru cantităţile suplimentare.

Înţelegerea scrisă dintre părţi va conţine elementele esenţiale ce vor sta la baza contractelor subsecvente, fără articole specifice unui contract, cum ar fi preţul total ori durata efectivă de execuţie a prestaţiei.

Un alt element specific este dat de posibilitatea semnării acordul-cadru, fără ca autoritarea să deţină resursele necesare achiziţionării.

Nemaifiind condiţionată de existenţa efectivă a banilor în cont, autoritatea poate iniţia procedura în orice moment, fără teama încălcării art. 93 alin. (2) din HG nr.925/2006 „Autoritatea contractantă nu are dreptul să întârzie încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor prevăzute la art. 205 din ordonanţa de urgenţă din motive imputabile acesteia.”

Ţinând cont de acest avantaj principal, se poate demara procedura chiar din prima lună a anului, impunându-se doar identificarea sursei de finanţare, nu şi a resursei.

Printre achiziţiile repetitive, cărora li se pretează o modalitate specială de atribuire, ar fi, aşa cum am precizat şi la început: rechizitele, medicamentele, combustibilul, alimentele, serviciile de deszăpezire, serviceul auto etc.


Cum va proceda autoritatea contractantă pentru a beneficia de avantajele acordului- cadru?

Acordul-cadru este indisolubil legat de o procedură de atribuire. De regulă, se aplică fie licitaţie deschisă, fie licitaţie restrânsă. Dacă valoarea estimată este sub pragul de la art. 124 din OUG nr. 34/2006 se poate recurge şi la o cerere de oferte.

Documentaţia de atribuire va avea doar câteva elemente noi, faţă de procedurile clasice. Dintre noutăţi amintesc: înscrierea modalităţii de atribuire- acord cadru, durata acordului, intervalul de timp/ frecvenţa la care se vor semna contractele subsecvente.

În loc de cantitate fixă va trebui să precizeze un nivel minim şi maxim, aferent întregului acord-cadru. De asemenea, documentaţia de atribuire va conţine şi estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru.

Cerinţele minime de calificare se vor raporta la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează că va fi atribuit pe durata acordului-cadru (art. 65 lit.f) din HG nr. 925/2006).

O greşeală frecvent întâlnită e cea de raportare a cerinţelor de calificare (experienţa similară sau cifra de afaceri) la valoarea estimată a acordului cadru.

De exemplu, valoarea acordului cadru pentru cumpărarea de rechizite este de 543.000 lei. Dar acestea vor fi achiziţionate în 5 etape, respectiv 5 contracte subsecvente: 85.000/ 94.000/109.000/125.000/130.000 lei.

În conformitate cu legea, valoarea cerinţelor de calificare trebuie raportate la cel mai mare contract subsecvent, respectiv la 130.000 lei. Orice referire la valoarea de 543.000 lei este ilegală, având drept efect restricţionarea concurenţei şi încălcarea principiului proporţionalităţii.

Referitor tot la cerinţe, să nu uităm precizările OUG nr. 77/2012 de modificare a OUG nr. 34/2006: „art.33 alin. (3) Cerinţele de calificare [...] care se regăsesc în caietul de sarcini [...] şi care nu sunt preluate în fişa de date/invitaţia de participare/anunţul de participare, sunt considerate clauze nescrise.”

 Modul de aplicare a acordului-cadru îl vom desluşi prezentând următorul exemplu: o autoritate contractantă are nevoie de servicii deszăpezire şi întreţinere drumuri în perioada iernii. Nu poate stabili cu exactitate numărul total de ore de funcţionare a utilajelor şi nici numărului utilajelor.

Statistic, s-a constatat că cel puţin din luna noiembrie şi până în martie se formează polei iar drumurile trebuie curăţate de gheaţă. În condiţiile unor ierni sărace în precipitaţii ar fi nevoie de minim 4 utilaje multifuncţionale pentru deszăpezire şi combatere a poleiului şi 3 autobasculante.

Iar pentru cantităţi abundente de zăpada s-ar impune contractarea a 20 utilaje multifuncţionale şi 10 autobasculante.

Într-un contract având clauze ferme ce trebuie respectate, nu se pot înscrie valori fluctuante. Necunoscând cantităţile exacte, se va apela la încheierea unei înţelegeri preliminare – acordul cadru, ce va fi urmat de semnarea unor contracte, ori de câte ori este nevoie, funcţie de necesităţile ivite.

La semnarea acordului-cadru nu e obligatoriu ca autoritatea să dispună de resursele necesare plăţii întregului acord-cadru. Doar la semnarea fiecărui contract subsecvent trebuie să deţină suma aferentă contractului.

Pentru o astfel de achiziţie, procedura se poate iniţia chiar din luna mai. Timp de 6 luni se pot rezolva toate problemele procedurale: publicare documentaţie, evaluare, contestare. La finalul lunii octombrie se va putea semna acordul-cadru.

Din aceste considerente rezidă una din diferenţele dintre procedurile clasice şi cea specială: în loc de contract, iniţial se va încheia un acord cadru. În baza lui se vor atribui contractele subsecvente.

În speţa dată, pentru o eficientă deszăpezire, ar fi necesară încheierea acordului-cadru cu un număr suficient de operatori economici. Legislaţia din domeniu ne ajută în acest sens:  „În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora nu poate fi mai mic de 3, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile.” - art. 148 OUG nr. 34/2006.

Cum se calculează valoarea estimată a unui acord-cadru?

Răspunsul este dat de art. 31 din OUG nr. 34/2006: „În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să încheie un acord-cadru, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică ce se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv, pe întreaga sa durată.”

Pentru ce durată se poate încheia acordul?

Conform art. 144 din OUG nr. 34/2006 “(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru să depăşească mai mult de 4 ani, decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv.

(2) Contractele care se atribuie în baza unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea/autorităţile contractante şi operatorul/operatorii economici, care sunt parte a acordului respectiv.”

În exemplul dat, pentru a nu mai iniţia an de an procedura servicii deszăpezire, se poate încheia un acord pe maxim 4 ani, urmând ca în perioada de iarnă, lunar, de exemplu, să fie semnat câte un contract. 

Ce se întâmplă dacă au depus oferte 4 operatori economici şi doar 2 au oferte admisibile?

Actul normativ ne permite să mergem mai departe doar cu doi, întrucât se specifică „în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile.”

La fel se va proceda şi dacă au fost depuse doar două oferte sau chiar una.

Pentru utilizarea eficientă a fondurilor, în vederea atribuirii fiecărui contract subsecvent, autoritatea contractantă poate opta pentru reluarea competiţiei, în cazul unui acord încheiat cu mai mulţi operatori econimici. În documentaţia de atribuire vor fi introduse si informatii precum numarul operatorilor economici ce vor fi selectati şi de asemenea opţiunea de reluare a competiţiei.

Cum se calculează garanţia de participare la o astfel de procedură?

Cuantumul garanţiei de participare se va stabili funcţie de valoarea estimată a întregului acord-cadru (art. 85 lit. a) din HG nr. 925/2006), dar ţinând cont şi de art. 43^1 alin. 2 lit. a) din OUG nr.34/2006.

E obligatorie achiziţionarea cantităţii minime?

Părerile par a fi împărţite, tocmai pentru că prevederile legale nu menţionează, expres, nimic în acest sens.

Unii specialişti susţin ideea că nu este obligatorie achiziţionarea cantităţilor minime, fiind de acord cu punctul de vedere publicat de ANRMAP, pe www.anrmap.ro, unde a fost postată următoarea problemă « Posibilitatea de a nu achiziţiona cantitatea minimă prevăzută” şi răspunsul aferent: „În conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, acordul-cadru este înţelegerea scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărui scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere. Totodată, precizăm faptul că, legislaţia nu prevede o limită a cantităţilor care urmează să facă obiectul contractelor subsecvente aferente unui acord cadru.

Este adevărat că prevederile art. 66 lit. e) din HG nr. 925/2006, privind normele de aplicare ale OUG nr. 34/2006, impun autorităţilor  contractante ca în cadrul documentaţiei de atribuire să precizeze „estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru”.

Precizăm în acest context că această prevedere are rolul exclusiv de a asigura informarea cât mai completă a operatorilor economici cu privire la posibila anvergură a acordului-cadru şi, implicit, a contractelor subsecvente acestuia. Acordul-cadru nu reprezintă un angajament ferm al autorităţii contractante, astfel încât condiţiile minime/maxime vor rămâne numai la nivel de estimări, nereprezentând limite fixe.

Pe cale de consecinţă, în măsura în care autoritatea contractantă, pe parcursul derulării acordului cadru respectiv constată că nu îi mai este necesară o anumită cantitate, fie ea minimă dintr-un produs, sau doar un anumit produs ce a făcut obiectul ofertării, ţinând cont de cele de mai sus, aceasta are posibilitatea legală de a nu-l mai achiziţiona.»

Din păcate, punctul de vedere, în formă dată, nu poate fi decât o interpretare oficioasă dată de ANRMAP, având doar rolul de a ghida prin hăţişul legislativ.

Referitor la întrebarea privind obligativitatea, alţi practicieni sunt de părere că ar fi obligatorie achiziţionarea cantităţilor minime. Considerentele, pentru care subscriu acestei idei, le prezint în continuare.

Iniţierea oricărei proceduri de achiziţie are la bază o necesitate a autorităţii contractante. Aceasta fiind şi raţiunea întocmirii programului anual al achiziţiilor: înscrierea tuturor posibilelor achiziţii dintr-un an.

Cumulând toate trebuinţele dintr-o instituţie, se stabileşte necesarul pentru un anumit produs ori serviciu. Luăm cazul cel mai frecvent întâlnit: cartuş pentru imprimantă. Autoritatea îşi va stabili un minim minimorum de cartuşe, pentru a face faţă celui mai pesimist buget. Totodată îşi stabileşte un maxim ce e posibil a-l achiziţiona, dacă va avea suficiente resurse şi pentru evenimente imprevizibile ce ar solicita un număr mai mare de imprimări.

Pornind de la cantităţile minime şi maxime, fiecare operator economic va şti să-şi formuleze propunerea financiară. Pentru strategia de ofertare, importantă ar fi, de fapt, valoarea minimă. În funcţie de aceasta va obţine un preţ unitar cât mai bun. E bine ştiut faptul că achiziţionarea unui număr cât mai mare de cartuşe duce la scăderea preţului, în urma negocierii dintre operatorul economic şi producător. Operatorul „bate palma” cu furnizorul său pentru un anumit preţ, numai în condiţiile comandării a cel puţin X bucăţi.

Astfel, ofertantul îşi va putea realiza un plan de afaceri profitabil, mai ales dacă se va derula un acord pe o durată de 2 ani.

Se pare că punctul de vedere al ANRMAP ar spune altceva: „condiţiile minime/maxime vor rămâne numai la nivel de estimări, nereprezentând limite fixe. [...] în măsura în care autoritatea contractantă [...] constată că nu îi mai este necesară o anumită cantitate, fie ea minimă dintr-un produs, sau doar un anumit produs ce a făcut obiectul ofertării [...] aceasta are posibilitatea legală de a nu-l mai achiziţiona”.

În aceste condiţii, dacă nu se va mai achiziţiona nici măcar minimul declarat, ofertantul nu va mai beneficia de acelaşi preţ de la furnizor, iar la rândul lui, nu va fi în stare să susţină preţul declarat în acordul-cadru.

De asemenea, se observă că prin interpretarea “acesta are posibilitatea legală de a nu-l mai achiziţiona”, se permite chiar nesemnarea niciunui contract subsecvent.

Ne punem firesc o serie de întrebări: Care mai este necesitatea autorităţii, stabilită iniţial? De ce se mai estimează cantităţile minime?

Pentru astfel de cazuri nu ar fi trebuit introdusă şi pentru ofertant o posibiliate a prezentării de preţuri diferenţiate funcţie de opţiunea autorităţii de a diminua minimul cantitativ?

În lipsa unei clauze suspensive stipulate în acordul-cadru, autoritatea contractantă nu riscă să plătească daune agentului economic prejudiciat?

Dacă propunerea financiară are rol de angajament juridic, iar autoritatea are libertatea de nerespectare a clauzelor, o asemenea interpretare (neachiziţionare produs) nu ar fi de natură să permită un comportament abuziv din partea autorităţii contractante?           

Care sunt limitările acordului-cadru?

Bineînţeles că legislaţia în domeniu conţine şi reguli prohibitive pentru utilizarea acordului-cadru (art. 65 din HG nr.925/2006):

“În sensul prevederilor art. 143 din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă:

a)     nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului-cadru respectiv;

b)    nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru;

c)     nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele;

d)    nu are dreptul de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul/operatorii economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru şi numai pe baza regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord;

e)     nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o altă autoritate contractantă care nu este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziţii centralizate conform prevederilor art. 22 din ordonanţa de urgenţă;

f)     fără a aduce atingere prevederilor art. 31 din ordonanţa de urgenţă, are obligaţia de a impune condiţii minime de calificare care să se raporteze cel mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează că va fi atribuit pe durata acordului-cadru;

g)    nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depăşire ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanţei de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.”

Ministerul Educației aduce în legalitate licitația pentru MANUALE DIGITALE

Jurnaliștii HotNews reclamaseră impunerea unei cerințe de calificare nelegale

Decizia Ministerului Educației de a reduce de aproape 10 ori cuantumul cifrei de afaceri impus drept condiție de calificare la o licitație arată importanța monitorizării achizițiilor publice.

În cadrul secțiunii „Dosare de Achizitii”, parte a proiectului „Combaterea Fraudei în Achizițiile Publice”, jurnaliștii HotNews au descoperit că o cerință de calificare la licitația pentru manuale digitale era ilegală, impunând o cifră de afaceri cu mult peste pragul legal.

Licitatii de 53 de milioane de euro. Noi studii de fezabilitate pentru 10 tronsoane de autostrazi.

Licitatiile pentru realizarea Studiilor de Fezabilitate pentru 10 tronsoane de autostrada au fost publicate, joi, in Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice (SEAP), anunta Ministerul Transporturilor condus de Dan Sova. In total, cele 10 studii de fezabilitate care vor costa circa 53 de milioane de euro, o valoare care "va fi propusa spre a fi finantata din fondurile europene nerambursabila". Cele 10 studii de fezabilitate vor acoperi 995 de kilometri impartiti pe mai multe tronsoane din tara printre care autostrada Ploiesti-Buzau-Bacau-Siret, Brasov-Bacau, Craiova-Calafat sau Bucuresti-Alexandria. 

"In data de 01.05.2014 au fost publicate in Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice (SEAP) Anunturile de Participare pentru realizarea Studiilor de Fezabilitate pentru 10 tronsoane de autostrada. Termenul pentru depunerea ofertelor este 17.06.2014", a anuntat joi Ministerul Transporturilor.

Potrivit ministerului, cele 10 tronsoane de autostrada sunt prevazute in Memorandumurile aprobate recent de Guvern si care vizeaza autostrazile cu sursa de finantare europeana nerambursabila pe Fondul de Coeziune si Fondul de Dezvoltare Regionala.

Text integral si tronosanele vizate pe hotnews.ro

Succes „Dosare de Achizitii”: Ministerul Educatiei a revenit asupra unei cerinte restrictive privind participarea la licitatia pentru manualele digitale

Dupa ce HotNews.ro a sesizat Ministerul Educatiei cu privire la nelegalitatea cifrelor de afaceri cerute firmelor drept conditie de participare la licitatia pentru manualele digitale, Ministerul a modificat in SEAP limita minima a acestor cifre de afaceri, scazand-o si de aproape pana la 10 ori.

Ministerul Educatiei a demarat in sambata dinaintea Pastelui, la 1 dimineata, licitatia privind achizitia de manuale scolare tiparite si digitale pentru clasele I si a II-a. Potrivit anuntului publicat atunci in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), o firma care voia, de exemplu, sa faca manualele de Romana - clasa I putea sa intre in licitatie numai daca facea dovada unei cifre de afaceri medii pe ultimii trei ani de minimum 11 milioane de RON. Dupa ce HotNews.ro a notificat Ministerul Educatiei, aceasta cifra de afaceri a scazut la aproape 1,4 milioane de RON. Practic, in acest moment, la licitatie pot participa mai multe firme decat se incadrau initial in conditiile cerute.

HotNews.ro a solicitat Ministerului Educatiei Nationale, precum si Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), vineri, 25 aprilie, la ora 13:27, raspunsul la urmatoarea intrebare: 
  • "Nu este nelegal cuantumul cifrei de afaceri pe care l-ati impus drept conditie de participare la licitatie, avand in vedere ca legea (art. 65 din HG nr. 925/2006 si Ordinul ANRMAP nr. 509/2011) spune ca cifra de afaceri impusa ca cerinta de calificare poate fi maxim dublul celui mai mare contract anual?"
Trei ore mai tarziu, la 16:33 potrivit datelor din SEAP, Centrul National de Evaluare si Examinare - organism aflat in subordinea Ministerului Educatiei si autoritatea contractanta in cadrul licitatiei - a publicat o erata la anuntul de lansare a licitatiei pentru achizitia de manuale scolare pentru clasele I si a II-a. Prin erata, centrul schimba radical cuantumul cifrelor de afaceri pe care le cere drept conditie pentru firmele care vor sa participe la licitatie, lasand astfel loc mult mai multor companii sa participe la aceasta. 

Știre integrală în secțiunea „Dosare de Achiziții” pe Hotnews.ro

Semnificatia contestatiilor la CNSC

Lehel Lorand BOGDAN, președinte CNSC: „E o lipsă acută de încredere, percepția firmelor e să nu aibă încredere. Sunt și prea multe autorități ce pot organiza licitații. O primărie de comună face licitații pentru infrastructură și are trei-patru angajați. E clar că nu are personal pregătit, cu calificare.”Lehel Lorand BOGDAN, președinte CNSC: „E o lipsă acută de încredere, percepția firmelor e să nu aibă încredere. Sunt și prea multe autorități ce pot organiza licitații. O primărie de comună face licitații pentru infrastructură și are trei-patru angajați. E clar că nu are personal pregătit, cu calificare.”Numărul de contestații reflecta viziunea firmelor privind modul în care statul face afaceri publice, felul în care autoritățile încredințează banul public.

În 2013, cele 11 complete ale CNSC au soluționat 5.848 contestații. CNSC a avut 2.000 decizii în care a dispus admiterea  contestațiilor (34.90%) și 3.730 de decizii de respingere a contestațiilor (65.10%). Fiecare complet este multidisciplinar, format din trei membri: un jurist, un economist și un inginer.


De la înființarea CNSC în 2006 și până la 31 decembrie 2013, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a avut de soluționat 47.280 de contestații formulate. Numărul de contestații a scăzut de-a lungul anilor. În 2013, de exemplu, s-a constatat o scădere cu 4.3% față de 2012, a arătat Lehel Lorand BOGDAN, președintele CNSC, în conferința de prezentare a raportului de activitate pe 2013, conferință găzduită de Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Scopul instituției este unul de remediu. Înainte de semnarea contractului, înainte ca un eventual prejudiciu să se producă, CNSC trebuie să soluționeze cu celeritate, în maximum 20 de zile, eventualele nereguli sesizate de către firme privind deciziile autorităților contractante. Instituția apără operatorii economici care se consideră nedreptățiți de o decizie a autorităților contractante.

„Este un mecanism al unei economii de piață”, a spus  Silviu POPA, membru al Colegiului CNSC și președinte de complet. „Consiliul nu e singur în acest demers, este alături de Curțile de Apel” [care soluționează plângerile contra deciziilor CNSC].

Din cele 5.730 decizii date de CNSC, 868 (15.14%) au fost atacate la Curțile de Apel. 68 de decizii au fost casate (desființate) de instanță, ceea ce reprezintă 1.20% din numărul total de decizii ale CNSC pe 2013, iar 70 – modificate în parte (1.22% din total). Celelalte decizii atacate au fost confirmate.

În 2013, 3.406 de contestații au fost îndreptate contra rezultatului de atribuire, a modului în care a fost desemnat ofertantul câștigător, în timp ce 2.333 au vizat documentele de atribuire, caietele de sarcini.

Cele mai multe constestații -2542- s-au îndreptat contra procedurilor care au avut ca obiect execuția de lucrări (infrastructură – drumuri, canalizare, etc. ), apoi prestări servicii – 1707 și furnizare de produse – 1490.

Silviu POPA, membru Colegiu CNSC: „România are un sistem foarte bine articulat de soluționare a constetațiilor. Dar trebuie să rezulte o reformă a sistemului administrativ care să răspundă punctelor vulnerabile din domeniul achizițiilor indicate de aceste contestații.” Silviu POPA, membru Colegiu CNSC: „România are un sistem foarte bine articulat de soluționare a constetațiilor. Dar trebuie să rezulte o reformă a sistemului administrativ care să răspundă punctelor vulnerabile din domeniul achizițiilor indicate de aceste contestații.” „Aceste cifre au în spate felul în care operatorii percep modul cum statul face afaceri publice, felul în care autoritățile încredințează banul public. Românii nu sunt contestatori de profesie, aceste cifre reprezintă punctele vulnerabile în domeniul achizițiilor publice.”

Silviu POPA

Neregulile cel mai des reclamate sunt legate de cerințele restrictive cu privire la experiența similară de calificare, criteriile de atribuire - factori de evaluare fără algoritmi de calcul, sau subiectivi -, menționarea în documentația de atribuire a unei mărci, fără sintagma „sau echivalent”, lipsa unui răspuns clar din partea autorității la solicitările de clarificări, forma de constituire a garanției de participare, ori impunerea unor clauze de contractare nerezonabile, inaplicabile.

Întregul proces, cu pronunțarea deciziei CNSC în 20 de zile și, dacă este contestată, pronunțarea definitivă la Curtea de Apel, durează maximum trei-patru luni.

Valoarea totală a tuturor procedurilor în care CNSC s-a pronunțat (atât contestații admise, cât și respinse) este de aproape de 10 miliarde de euro. Valoarea procedurilor în care CNSC a admis contestațiile este de aproximativ cinci miliarde de euro.

Raportul de activitate al CNSC pe 2013

 

Achizitiile publice facute de Consiliul Judetean Mehedinti sub Adrian DUICU, cercetat de DNA pentru coruptie

Secțiunea Dosare de achiziții publice, realizată de HotNews în colaborare cu FHR, s-a îmbogățit cu un nou documentar: achizițiile realizate de consiliul judetean Mehedinți sub președinția lui Adrian DUICU.

     Top achizitii publice sub Adrian DUICU realizat de HotNews

Jurnaliștii HotNews au realizat un top al achizițiilor efectuate sub Adrian Duicu, acuzat de DNA a fi coordonatorul unei rețele de corupție în județul Mehedinți. Din 2012, de când Adrian Duicu a câștigat alegerile din partea PSD, consiliul judetean Mehedinti a realizat achizitii in valoare de peste 30 de milioane de euro. 

Ascensiunea lui Adrian Duicu a început în 2001, arată HotNews, când a fost numit director al sucursalei Petrom-Mehedinţi. Derula afaceri cu combustibili, de aici i se trage si porecla de „Gioni-Gazolină”. În aceeaşi perioadă a intrat în PSD. Între 2008-2012 a fost consilier județean. (foto: Agerpres)Ascensiunea lui Adrian Duicu a început în 2001, arată HotNews, când a fost numit director al sucursalei Petrom-Mehedinţi. Derula afaceri cu combustibili, de aici i se trage si porecla de „Gioni-Gazolină”. În aceeaşi perioadă a intrat în PSD. Între 2008-2012 a fost consilier județean. (foto: Agerpres)1.    Contracte de 17 milioane euro pentru deszăpezire, asfaltări şi ecologizare castigate de firme detinute sau controlate de oamenii de afaceri Sorinel Duducea, Constantin Isvoranu si Constantin Badescu, anchetati de DIICOT pentru evaziune fiscala si spalare de bani de 20 de milioane de euro.
 

     Georgica Cornu si Nicusor Constantinescu sunt si ei in schema

2.    Act aditional la contractul de peste 
8 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului Portile de Fier, atribuit milionarului Georgică Cornu de la Timişoara, anchetat si el de DIICOT.

3.    2,2 milioane euro pentru pubele şi maşini de gunoi cumpărate de la o firmă care a sponsorizat filiala PSD din Constanţa condusă de baronul Nicuşor Constantinescu. Legaturile de afaceri duc catre gruparea generalilor SPP Mitica Iliescu-Catalin Voicu. 

4.    Cornuri şi lapte de peste 1,1 milioane euro, furnizate de compania unui pesedist suspectat de evaziune fiscala de 2 milioane euro.

5.    Un million de euro pentru firma unui fost director de la Regia pentru activitati nucleare, fost membru PC si consilier judetean.

6.    600 de mii de euro reabilitări la acelaşi Muzeu al Porţilor de Fier. Contract adjudecat de o companie controlată de omul de afaceri Cristian Burci.

Documentarul integral poate fi consultat pe site-ul HotNews: Unde se duc banii in baronatul lui Duicu de la Mehedinti: de la un client DNA catre clientii DIICOT
Secțiunea Dosare de achiziții a fost initiată de HotNews si Freedom House România în cadrul proiectului „Combaterea fraudei în achizitii publice”. Întreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor. Aceasta sectiune nu reprezinta pozitia oficiala a Comisiei Europene sau a vreunuia dintre partenererii implicati in derularea proiectului.

Laura STEFAN (EFOR): Cine este (de)legat?

De acum încolo, pentru toate ilegalitățile din administrația locală vor răspunde acarii Păun. Pentru politicieni, eventuala tragere la răspundere a subalternilor va fi doar o pagubă colaterală, o mică dificultate de parcurs.

Mecanismul nu e nou, nu îl inventează baronii noștri. El e folosit de mulți ani cu succes de Mafie și de alte organizații de crimă organizată. Pionii nu contează, contează doar banii și bunăstarea capilor.

Teamnet, fosta firma a lui Sebastian Ghita, S&T, Siveco si Romsys s-au inscris in cursa pentru licitatia de circa 7 milioane euro demarata de ANI pentru un sistem IT de prevenire a conflictelor de interese in achizitiile publice

Teamnet International, fosta firma a omului de afaceri Sebastian Ghita, si alte trei firme, respectiv  S&T, Siveco si Romsys au depus oferte in cadrul licitatiei de sapte milioane de euro demarate de Agentia Nationala de Integritate (ANI) pentru implementarea unui sistem IT de prevenire a conflictelor de interese in achizitiile publice, conform datelor din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP).

Noile Directive în domeniul achizițiilor publice

Actele de modificare a noilor directive în domeniul achizițiilor publice adoptate de Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L94 din 28 martie 2014. Noul pachet legislativ de modernizare a normelor europene privind achizițiile publice este compus din trei directive, respectiv:
  1. Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune,
  2. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE,
  3. Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.

Frédéric TEILLET: Infractiunile legate de achizitiile publice în Franta

În Franța, ca pretutindeni în Europa, în ultimii 20 de ani se exprimă cu fermitate nevoia unei mai mari trasparențe a vieții publice. Cetățenii acordă din ce în ce mai multă atenție exigențelor etice ale acțiunilor administrative.

În plus, dificultățile pe care firmele le întâmpină în noua situație economică le fac mult mai atente la respectarea principiului egalității accesului la achiziții publice.

Activitatea de investigații financiare a parchetelor crește și abordează din ce în ce mai des achizițiile publice și contractele de delegare a gestiunii serviciilor publice.

La conflictul de interese, starea infractionala se opreste acolo unde dispare suspiciunea. În Franta.

Dacă în România, este încă pusă sub semnul întrebării echivalarea aleșilor cu funcționarii publici în ceea ce privește răspunderea penală, în Franța asemenea dezbateri ar fi considerate absurde.

Nu numai că legea penală izvorâtă din Codul napoleonian de la 1810 este foarte clară în ceea ce-i privește, deopotrivă, pe aleși și funcționari, ci și jurisprudența Curții de Casație franceze a dat în ultimele două decenii o interpretare foarte severă în ceea ce privește infracțiuni precum conflictul de interese ori favorizarea unor firme la licitații.

Să luăm, de exemplu, conflictului de interese, unde ANI și DNA au făcut activitate de pionierat în România prin obținerea, în premieră, a unei condamnări în primă instanță (șase luni cu suspendare pentru senatorul Sorin Lazăr care și-a angajat fiul la propriul birou de circumscripție).  

Codul Penal francez definește infracțiunea de conflict de interese astfel:

- persoana învestită cu autoritate publică, însărcinată cu atribuții de serviciu public sau învestită cu un mandat public în urma unor alegeri

- care își asumă, primește sau păstrează, direct ori indirect, orice fel de interes sau participare într-o firmă sau într-o operațiune comercială în cadrul căreia, în momentul deciziei (de exemplu – cu ocazia lansării unei proceduri de achiziție publică), funcționarul sau alesul respectiv este parțial sau în totalitate responsabil cu supravegherea, administrarea, deciziile de plată sau plățile.

Conflictul de interese este pedepsit în Franța cu 5 ani de închisoare și 75.000 Euro amendă.

În cadrul seminariilor proiectului „Combaterea fraudei în achiziții”, diplomatul și magistratul francez  Frédéric TEILLET a prezentat interpretarea severă pe care Curtea de Casație din Franța o dă „interesului” și „participării la decizie” menționte în articolul incriminator mai sus menționat.

Astfel, jurisprudența franceză a considerat întotdeauna că infracțiunea de conflict de interese este constituită de existența interesului personal patrimonial pe care o persoană cu funcție publică îl are într-o societate comercială asupra căreia persoana respectivă exercită una dintre formele de control prevăzute de lege. De exemplu - un primar care a angajat drept agenți comunali persoane pe care le folosea în serviciu propriu.

Problema s-a pus apoi în legătură cu interesele de ordin moral sau familiale.

Din 1995, poziția Curții de Casație din Franța este clar stabilită.

- în 1995, Curtea consideră că este infracțiune fapta unui primar care semnase două contracte (renovarea unei școli și concesiunea panourilor de afișaj public) cu o societate ai cărei asociați erau interpușii fiului său. Primarul dăduse de lucru unei societăți în care fiul său avea interese patrimoniale, iar aceasta a fost suficient pentru a-l condamna;

- în 1998, Curtea de Casație confirmă condamnarea unui președinte de Cameră de comerț și industrii care încredințase sub-concesionarea unui domeniu public și exploatarea unei parcări de lângă aeroportul Toulouse unui s.r.l. la care ginerele său era director tehnic și avea și acțiuni printr-un interpus. Curtea a precizat în această sentință că e suficient un „interes material sau moral, direct ori indirect”;

- în 1999, Curtea de Casație își confirmă poziția într-o decizie prin care casează sentința unei Curți de Apel care achitase un primar inculpat pentru că semnase el însuși sau prin intermediul primului-adjunct documente cu valoare contractuală cu ginerele său, architect, pentru lucrări de renovare a unor clădiri municipale.

Dar dincolo de situațiile evidente de conflict de interese (primarul care acordă un contract firmei la care fiica sa este administrator sau, în cazul României, exemplul clasic cu parlamentarul care își angajează fiul ori fiica la biroul de circumscripție), se pune întotdeauna o întrebare legitimă:

Unde fixăm limita atunci când vorbim de interesul unui membru mai îndepărtat al familiei, de exemplu când este vorba un prieten ori o cunoștință?

Răspunsul oferit de jurisprudența franceză, a explicat domnul Frédéric Teillet, magistrat de legătură pentru România și Republica Moldova, este că starea infracțională se oprește acolo unde dispare suspiciunea.

Revine unui judecător să interpreteze faptele și să facă diferența între situațiile în care decizia publică nu poate fi bănuită de părtinire și cele în care este vorba de așa ceva.

Această interpretare dură, a spus diplomatul francez, „se conformează complet scopului textului incriminator. Acesta are ca obiectiv evitarea situației în care o persoană aflată într-o funcție publică să se folosească de aceasta în interes personal sau să fie numai bănuită că nu ar folosi funcția publică în interesul general.”

Frédéric Teillet a prezentat în sensul celor susținute argumentele pe care Raportorul Codului Penal napoleonian le-a adus în 6 februarie 1810 în fața legislativului:

„Respectul de care se bucură funcționarii decurge mai ales din încrederea pe care o inspiră, iar tot ce poate altera această încredere sau le poate pune în pericol moralitatea trebuie să le fie interzis.”

Raportorul Codului Penal napoleonian,
la 6 februarie 1810

Atribuirea unui contract de achiziții sau orice decizie a unui funcționar ori a unui ales în favoarea unui membru al familiei sale va fi bănuită să fi fost decisă după criterii străine interesului public, iar încrederea cetățenilor în administrație va fi puternic afectată.  

Cu privire la „implicarea în procesul decizional”, jurisprudența Curții de Casație arată încă din 1999 că participarea unui consilier local într-un organism al autorității locale care deliberează asupra unei probleme în care el are un interes este element constitutiv al infracțiunii.

De exemplu - primarul unei comune care participă într-o comisie de evaluare la atribuirea unui contract de achiziții unei firme administrate de fiica sa.

Și în această situație, soluția adoptată este una logică deoarece participarea la deliberare este o oportunitate evidentă de a influența hotărârea care se adoptă, sau, cel puțin, de a da naștere la suspiciuni.

Mai mult, a subliniat domnul Teillet, în cazul președintelui unei colectivități locale [consiliu local, județean sau regional], infracțiunea de conflict de interese poate să fie săvârșită chiar dacă acesta nu a luat parte la deliberare, jurisprudența plecând de la prezumția că președintele instituției veghează asupra tuturor acțiunilor acesteia.

Achizitii "ilegale" pe fonduri europene: autoturisme de lux, tablete si telefoane mobile

Un automobil Mercedes-Benz de 42.000 de euro cu dotari optionale precum asistenta la parcare, scaune incalzite, tapiterie de piele si pachet de iluminare interioara, un SUV Nissan Juke, o tableta Samsung si un telefon BlackBerry sunt cateva dintre produsele achizitionate de Ministerul Afacerilor Europene si de autoritatile de management ale programelor de fonduri europene, potrivit unui raport al Curtii de Conturi, citat de Ziarul Financiar.

Cei 42.000 de euro ce au ajuns in conturile producatorului german de automobile au fost cheltuiti in cadrul unui proiect din cadrul Programului Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), unul dintre cele mai controversate ca urmare a scandalurilor de coruptie ce au ajuns in lumina reflectoarelor in ultimii ani, arata un articol publicat de Ziarul Financiar.

"Prin contractul de leasing au fost prevazute dotari optionale in valoare de 3.000 de euro reprezentand sistem de asistenta parcare, scaune fata incalzite, volan si schimbator de viteze in piele, pachet iluminare interioara, care nu sunt necesare raportat la activitatile proiectului si nu respecta principiul unui management financiar riguros prin utilizare eficienta a fondurilor acordate prin proiect", se arata in raportul Curtii de Conturi.

Automobilul Mercedes a fost o achizitie in cadrul unui proiect care prevedea dezvoltarea competentelor manageriale si antreprenoriale in vederea cresterii competitivitatii si valorificarii oportunitatilor de afaceri.

Tot in cadrul programului POSDRU a fost achizitionat si un SUV Nissan Juke pentru un program ce isi propunea sa instruiasca 60 de someri tineri si de lunga durata din Valcea si Dolj. Reprezentantii Curtii Constitutionale noteaza in raport ca "achizitia de astfel de autoturisme este o practica frecventa".

Citeste articolul integral pe www.zf.ro

Contractul de 16 milioane de euro pe microbuze scolare. Cum a castigat Ciolan cursa: „A fost o licitatie absolut atipica. Nu vad ce fel de ajutor putea fi, poate o inspiratie divina”

Guvernul Ponta a parafat luni contractul în valoare de 16 milioane de euro, prin care va achiziţiona 600 de microbuze şcolare Opel Trabus. Contractul a fost adjudecat de un dealer Opel deţinut de magnatul israelian Shlomo Shmeltzer, născut în Bucovina, care s-a bazat însă pe experienţa locală în domeniul auto a afaceristului român Daniel Ciolan. „A fost o licitaţie absolut atipică”, spune Ciolan, pentru gândul. Mai întâi, pentru că departajarea a constat, în final, într-o diferenţă de preţ de 300 de lei pe microbuz. Apoi, pentru că în echipa unuia dintre concurenţi – Ţiriac Auto, care a fost descalificat la mustaţă, pentru că a întârziat 3 minute cu oferta, juca şi partenerul de afaceri al lui Ciolan, Marius Piţigoi. Dealer de Ford împreună cu fiii săi de la Colina Motors, Piţigoi este vechi partener de afaceri auto cu Ion Ţiriac şi cu fostul ministru de Interne PSD Ioan Rus, însă acum sunt doar amici, după cum explică Piţigoi pentru gândul.

Guvernul a achiziţionat 600 de microbuze şcolare pentru transportul elevilor, pe care va plăti aproximativ 16 milioane de euro (aproximativ 26.700 de euro pe maşină), acestea începând să fie livrate din luna iunie, au anunţat luni premierul Victor Ponta şi ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, cel care a alocat banii pentru acest contract. O parte din banii pentru microbuze provin din vânzarea de către stat a certificatelor verzi de emisii de carbon, a declarat premierul Ponta. Gândul a scris în exclusivitate, în luna ianuarie, despre acest contract şi cum a fost el câştigat de asocierea dintre un dealer Opel şi firma de consultanţă în afaceri a unui afacerist pe nume Daniel Ciolan. Licitaţia a fost contestată de două ori, atât de Ţiriac Auto, cât şi de Rădăcini Motors, de fiecare dată reclamaţiile fiind respinse.

Astăzi, când achiziţia a fost parafată după respingerea irevocabilă a tututor contestaţiilor, gândularată cine sunt câştigătorii acestui contract şi care sunt relaţiile lor de afaceri. Paradoxal, un fost partener al lui Ion Ţiriac şi al lui Ioan Rus (PSD), Marius Piţigoi, este şi partener cu Daniel Ciolan, cel împotriva căruia concurase pentru acest contract.

Dealerul Opel care a câştigat contractul de 16 milioane de euro pentru cele 600 de microbuze şcolare este Union Motors Car Sales, care s-a asociat cu firma de consultanţă în afaceri IAC Management, cea care se ocupă de managementul de proiect şi care a asigurat consultanţa pentru licitaţia de la Ministerul Dezvoltării.

Directiva UE. Unde-i „pretul cel mai scazut”?

Adoptarea noilor directive a produs o oarecare confuzie privind criteriile de atribuire. Nu puțini sunt cei care au înțeles că noul pachet legislativ privind achizițiile publice retine doar criteriul „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”.

Polonia: Șeful agenției de drumuri, demis pentru că lucrările celor 1.500 kilometri de autostradă construiți în cinci ani au mers prea încet

Șeful agenției naționale de autostrăzi și drumuri (GDDKiA), Lech Witecki, a fost demis de Guvernul polonez, după ce conducerea agenţiei a anunţat că este nevoie de mai multe luni sau chiar de ani pentru finalizarea secţiunilor de autostradă care ar fi trebuit deschise traficului înainte de turneul final al Campionatului European de Fotbal găzduit de Polonia şi Ucraina în 2012, potrivit The Wall Street Journal.

Witecki, care se afla la conducerea agenţiei de drumuri de şase ani, este făcut responsabil nu numai pentru întârzierile mari ale proiectelor de infrastructură, ci şi pentru disputele cu principalii contractori ai lucrărilor, inclusiv companiile austriece Strabag şi Alpine Bau, ultima intrată în faliment în iunie anul trecut cu datorii de peste 2,5 miliarde de euro.

Curtea de Conturi acuză guvernele Ungureanu şi Ponta de abateri financiare de 6,2 miliarde de euro în 2012

Decontarea de cheltuieli în baza unor facturi false, majorări ilegale de salarii, achiziţia unui SUV Nissan Juke de 20.000 de euro şi a unui Mercedes de 42.000 de euro în cadrul unor proiecte de training pentru şomeri şi manageri, servicii de pază pentru clădiri în care nu se întâmplă nimic  – acestea sunt doar câteva dintre neregulile constatate în instituţiile publice de către auditorii Curţii de Conturi. 

Abaterile financiar-contabile identificate anul trecut în rândul instituţiilor publice au fost estimate la circa 6,2 miliarde de euro, po­trivit raportului de peste 400 de pagini. Majoritatea neregulilor provin din erori de înregistrare în evidenţele contabile şi, deşi constatările Curţii de Conturi arată că proble­mele identificate nu au generat venituri supli­mentare sau prejudicii în anul analizat (2012), pe termen mediu şi lung acestea pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsa unor venituri importante la bugetele publice sau chiar acte de corupţie.

Romania este tara in care autoritatile au demonstrat ca pot curata foarte usor zapada de pe autostrazi inexistente

Este si cazul unor tronsoane care nu au fost date in exploatare in vestul tarii, dar pentru care Compania Nationala Drumuri (CNADNR) a semnat contracte de curatare a carosabilului. Corpul de control al premierului a fost sesizat si trebuie sa stabileasca cum s-a ajuns in aceasta situatie ridicola.

Drumarii din partea de vest a tarii se pot lauda ca in acest an nu au inchis nicio sosea din cauza nametilor. Motivul: a nins foarte putin. Cu toate acestea, suma de bani bugetata pentru asa ceva este impresionanta.

De pilda, pentru deszapezirea autostrazii care leaga localitatea Dumbrava de Pecica statul a alocat 6 milioane de euro. Contractul este facut pentru 112 km, cat are soseaua pe hartie, desi se circula doar pe 68.

Autoritatea Electorală cumpără, din nou, "un pachet informatic" de 1 milion de euro pentru alegerile europene. "Există programul din 2009, dar are nevoie de mici ajustări"

Numărarea electronică a voturilor pentru Parlamentul European în România va costa în acest an în jur de 1 milion de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în urmă cu 5 ani. Pentru scrutinul din 25 mai, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se pregăteşte să cumpere ceea ce oficialii AEP numesc "un pachet de servicii informatice" estimat la această valoare, cu argumentul că aplicaţia software folosită în umă cu 5 ani, încă funcţională, are nevoie de "mici ajustări".

În consecinţă, imediat după ce Guvernul va stabili, cel mai probabil în şedinţa de miercuri, data oficială a alegerilor şi bugetul total alocat acestora, Autoritatea Electorală Permanentă va începe demersurile pentru a cumpăra, cu aceiaşi bani, fie un soft nou, fie unul ajustat, plecând de la aplicaţia folosită în 2009, a explicat pentru gândul Marian Muhuleţ, vicepreşedintele AEP.

Acestui pachet ar urma să i se adauge încă unul similar pentru referendumul de revizuire a Constituţiei dacă USL rămâne la decizia de a-l organiza simultan cu europarlamentarele, neoficializată încă.

În rundele electorale din ultimii şase ani, softurile electorale s-au cumpărat prin negociere directă, fără anunţ de participare, contractele fiind câştigate, alternativ, de două firme: SIVECO ROMÂNIA şi TEAMNET INTERNATIONAL, la acel moment parte a grupului ASESOFT.

Șefa DGASPC Brașov cercetată penal pentru infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice

Marți, 4 februarie 2014, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, au dispus urmărirea penală a directorului general al Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C.) Braşov, Virginia Martin.

Alături de consilierul județean, Virginia Martin a fost reținută pentru 24 de ore pentru încălcarea cu intenţie a atribuţiilor de serviciu. Mai exact, se precizează în comunicatul DNA, în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, aceasta a atribuit direct, „în mod nelegal, mai multe contracte de achiziţie a unor produse, servicii, lucrări, către două societăţi controlate de către consilierul judeţean Matei Gavril. În contextul atribuirii acestor contracte nu a fost urmată procedura legală prealabilă ce impunea întocmirea unor referate de necesitate, a unui studiu de piaţă realizat în scopul identificării celei mai bune oferte. Achiziţiile s-au realizat la preţuri mult mai mari decât cele practicate pe piaţa liberă, iar plata facturilor emise de către cele două societăţi s-a făcut la momentul la care acestea nu aveau aprovizionate bunurile livrate sau anterior momentului la care s-a realizat recepţia finală (în situaţia contractelor de lucrări). ”

Comisia Europeana: Sistemul romanesc de achizitii publice, afectat de nereguli, conflicte de interese si riscuri mari de coruptie

Sistemul romanesc de achizitii publice este afectat de numeroase nereguli, conflicte de interese si riscuri de coruptie, avertizeaza Comisia Europeana, in Raportul sau anticoruptie, prezentat luni. "Din cateva audituri externe, precum si din sondaje si studii reiese ca functionarea sistemului national roman de achizitii publice este ingreunata de numeroase neregularitati, conflicte de interese si riscuri mari de coruptie", arata CE. 

Cele mai importante 10 modificari aduse de noul pachet legislativ UE privind achizitiile publice

Noul pachet legislativ european in domeniul achizitiilor publice, compus din trei Directive, care a primit votul final in 15 ianuarie la Strasbourg aduce zece modificari cu impact relevant pentru statele membre, inclusiv Romania. Termenul de aplicare la nivel national este de maximum 2 ani. Analiza in detaliu a fost realizata de expertii Avocatnet.ro. 

"Ceea ce putem afirma, insa, fara putinta de tagada, este ca noul pachet legislativ este departe de a simplifica legislatia: cele doua directive in vigoare vor fi inlocuite de trei directive, iar numarul paginilor de prevederi legislative va fi aproape dublu.

De asemenea, multe aspecte controversate si contradictorii raman neclarificate, iar nevoia de a ajunge la un compromis politic in negocierea directivelor a condus si la introducerea unor reguli lipsite de orice forta juridica", arata avocatul Iulia Vass, intr-o analiza detaliata publicata de Avocatnet.ro.

Milica Dobrotă: Pseudoşedinţa de deschidere a ofertelor la procedurile on line

Articol semnat de Milica DOBROTĂ, specialist achiziții publice (ANSA),
pentru Revista de achizitii publice


Milica Ecaterina DOBROTĂ, Specialist achiziții publice ANSAMilica Ecaterina DOBROTĂ, Specialist achiziții publice ANSASe ştie că procedurile de achiziţii publice se pot derula fie integral prin mijloace electronice- on line, prin postarea ofertelor în SEAP, fie în mod clasic- off line, prin depunerea documentelor la sediul autorităţii contractante.

Odată cu alegerea procedurii, cum ar fi licitaţia deschisă ori cererea de oferte, autoritatea contractantă trebuie să precizeze şi dacă aceastea vor fi on line sau off line. Deşi avem de a face cu un singur tip de procedură, de exemplu licitaţie deschisă, etapele desfăşurării sunt, în unele privinţe, diferite la on line şi off line.

Provocări și soluții pentru îmbunătățirea cadrului legal și instituțional privind achizițiile publice din România


Expert Forum și Partnership for Social Development (Croația) organizează astăzi, 28 ianuarie, conferința “Provocări și soluții pentru îmbunătățirea  cadrului legal și instituțional privind achizițiile publice din România”, unde sunt invitați conducători ai instituțiilor publice care au atribuții în materie de monitorizarea și control achizițiilor publice, integrității publice, organizații neguvernamentale, ambasade și mass media.

Una dintre ideile centrale pe care se fundamentează proiectul este capacitatea de replicare, în alte state ale Uniunii Europene, a bazei de date www.integrityobservers.eu, având în vedere că este singura bază de date europeană care poate fi consultată integral și în limba engleză. Astfel, prin acest eveniment ne propunem să prezentăm colaborarea dintre organizațiile din România și Croația și să inițiem primii pași pentru dezvoltarea de mecanisme antifraudă la nivel european, precum și a unei piețe comune, transnaționale a achizițiilor publice.

Iarna nu-i ca vara, mai putin la CNADR

Firme apropiate de PSD, de vicepremierul Liviu Dragnea, sau ale drumarilor abonaţi la contracte cu statul sunt răspunzătoare de eşecul deszăpezirii. Societăţile angajate de CNADNR încasează aproape o sută de milioane de euro, dar drumurile au fost blocate la sfârşitul săptămânii.

Toate cele trei autostrăzi din România închise, zeci de drumuri blocate, sute de autoturisme înzăpezite, zeci de localităţi izolate.

Aceasta este consecinţa directă a operaţiunii de deszăpezire eşuate din aceste zile, operaţiune plătită de statul român cu aproape 100 de milioane de euro, unor firme care nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor.

Raport MCV: Procedurile de achiziţii publice din România sunt vulnerabile, în permanenţă, la corupţie

Procedurile de achiziţii publice din România sunt vulnerabile, în permanenţă, la corupţie, astfel că ar trebui instituit un sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese, se arată în raportul MCV publicat miercuri. 

Experţii CE notează că magistraţii şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul achiziţiilor publice din România amintesc, "pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupţiei şi a conflictelor de interese în materie de achiziţii publice", "două aspecte-cheie: raţionalizarea legislaţiei şi asigurarea unei mai mari stabilităţi".

"O serie de ONG-uri, întreprinderi şi experţi independenţi au semnalat faptul că procedurile de achiziţii publice sunt în permanenţă vulnerabile la corupţie. Deşi aceasta nu este o problemă specifică numai României, este vorba şi de capacitatea administrativă de a gestiona procedurile, în special la nivel local, ceea ce presupune o atenţie deosebită, mai ales în ceea ce priveşte prevenţia", se arată în raport.

Olimpiada furată: cum s-au îmbogăţit apropiaţii lui Vladimir Putin

Jocurile Olimpice de la Soci au fost o oportunitate fără precedent pentru apropiaţii preşedintelui Vladimir Putin de a-şi umple buzunarele. Liderul opoziţiei, fostul vicepremier Boris Nemţov, susţine că aceştia au umflat costurile cu aproximativ 26 de miliarde de dolari.

Soci din 2014 va costa Rusia circa 50 miliarde de dolari, de peste patru ori decât estimările iniţiale, ceea ce face ca acest eveniment să fie cea mai scumpă olimpiadă din istorie. 

Decizia de a organiza olimpiada de iarnă într-o staţiune subtropicală, cunoscută şi  sub numele de „Riviera rusă“ a fost de la început o afacere păguboasă. Şi asta deşi pârtiile din staţiunea montană învecinată Krasnaia Poliana sunt acoperite de zăpadă naturală în luna februarie. Ceea ce nu se poate spune şi despre cele din apropierea Mării Negre, suţin specialiştii. Organizatorii au fost nevoiţi să strângă zăpada încă de anul trecut şi să pună în funcţiune 400 de tunuri de zăpadă. Suma la care au ajuns Jocurile de la Soci este uriaşă pentru o Olimpiadă de iarnă, mai ales dacă ţinem cont de faptul că bugetul iniţial a fost de 12 miliarde de dolari.

UE impune o legislatie unica a licitatiilor publice

Inventivitatea abonatilor la contracte publice din Romania va fi pusa la incercare, dar nu de stat (cu ai carui reprezentanti fac afaceri profitabile, din banii contribuabililor), ci de UE, care va uniformiza legislatia in domeniul licitatiilor publice.

Parlamentul European a adoptat recent  doua rezolutii prin care se instituie reguli noi in UE privind licitatiile publice si contractele de concesionare. Actele normative prevad asigurarea unei calitati superioare si a unui pret mai bun la achizitia de bunuri si servicii. Rezolutiile PE par a impune prevederi mai drastice in cadrul licitatiilor publice.

Noua directiva privind achizitiile retine „oferta cea mai avantajoasa economic” drept unic criteriu de atribuire

În 15 ianuarie 2014, plenul Parlamentului European a adoptat noua Directivă privind achizițiile publice și o Directivă privind contractele de concesiune. Aceasta revizuiesc amănunțit regulile actuale ale UE privind achizițiile publice și stabilesc în premieră standarde comune pentru contractele de concesiune, după cum arată comunicatul biroului de presă al PE.

Textul final al Directivei privind achizițiile publice a exclus din proiectul inițial propus de Comisia Europeană „prețul cel mai scăzut” drept criteriu de atribuire. Este menținut drept unic criteriu de atribuire „oferta economică cea mai avantajoasă”, ținând cont de standarde de calitate și sustenabilitate definite de autoritățile contractante prin specificații tehnice sau condiții de performanță. Cel mai bun raport calitate-preț poate fi judecat și în funcție de criterii precum inovația, respectarea mediului înconjurător ori aspecte sociale, se arată în directivă.

Afacerea "Anveloparea", la DNA. Negocieri la primaria lui Robert Negoita: Spaga de 200.000 € pentru 40 de blocuri

"Comisionul" şi "taxa de încredere" sunt cerute de afaceriştii cu relaţii în primăriile locale. Aceste detalii apar într-o anchetă DNA privind reabilitarea termică a blocurilor din Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiţă.

Trimiterea în judecată a afaceristului George Navon (60 de ani), acuzat de trafic de influenţă, dezvăluie care sunt comisionele pe care "băieţii deştepţi" din primării le primesc din contractele de reabilitare termică a blocurilor. Navon, fost sindicalist din Portul Constanţa şi fost politician, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că a pretins de la administratorul unei firme suma de 210.000 de euro, din care 200.000 de euro cu titlu de consultanţă de afaceri şi 10.000 de euro cu titlu de "taxă de încredere". Banii, avans dintr-un contract public, erau pentru el şi pentru reprezentanţi ai Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, potrivit stenogramelor din dosarul DNA.

ANI a lansat licitatia pentru PREVENT

Sistemul PREVENT are drept obiectiv prevenirea în timp real a conflictelor de interese. Va fi implementat într-o primă fază la achizițiile din fonduri europene, apoi la întreg sistemul de achiziții publice la nivel național.

Horia Georgescu: „Fenomenul [fraudei în achiziții] este scăpat de sub control, legislația și-a atins limitele.” Horia Georgescu: „Fenomenul [fraudei în achiziții] este scăpat de sub control, legislația și-a atins limitele.”

Agenția Națională de Integritate a publicat în SEAP condițiile participării la licitația pentru implementarea „Sistemului IT de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice”. 

Contractul are o valoare de sapte milioane euro, sistemul urmând a fi implementat în termen de un an de la semnare. Banii necesari implementării provin din Fondul European de Dezvoltare Regională. Procedura va fi prin licitație deschisă, iar criteriul de atribuire - oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, ofertele financiară și tehnică având, fiecare, o pondere de 50%.

Firmele apropiate de Sebastian Ghita -14.4 milioane de euro contracte cu statul


Sebastian GhițăSebastian GhițăMinisterul de Externe, ministerul Educației, ministerul Comunicațiilor și ANCOM, dar și Tribunalul Bucuresti au încheiat contracte în valoare de peste 14.4 milioane de euro cu două firme -  Asesoft International si Teamnet International - care i-au aparținut deputatului PSD Sebastian Ghiță.  Licitațiile au fost câștigate în 2013 de cele două firme.Tribunalul București a semnat un contract privind achiziționare de cartușe de toner în valoare de 1.040.000 euro de la Asesoft, aflat în consorțiu cu DNS BIROTICA și Mida Soft Business. 
Ministerul Educației a acordat Asesoft un contract în valoare de peste 16 milioane de lei pentru crearea "Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România", lucrare subcontractată în proporție de 98% de SIVECO

Jurnalistul Adrian Vasilache de la Hotnews.ro a analizat datele publicate de SEAP și oferă detalii despre fiecare contract în parte.

Teamnet International si Asesoft International, firme apropiate omului de afaceri Sebastian Ghita, au castigat contracte cu statul in valoare de peste 14, 4 milioane de euro in 2013


Patriarhia, amendata pentru o licitatie de 14 milioane de euro

Biserica Ortodoxa Romana (BOR) a fost amendata cu 10.000 de lei de catre Ministerul Finantelor Publice, pentru mai multe nereguli gasite la o licitatie in valoare de 14 milioane de euro.

Inspectorii au descoperit ca Patriarhia a atribuit de doua ori acelasi contract de milioane de euro unui consortiu de firme, in ciuda contestatiilor castigate de o alta companie participanta la licitatie, potrivit Pro TV.

Proiectul se referea la consolidarea Palatului Patriarhiei cu bani publici si a atras numerosi constructori din Romania, suma pusa la bataie de BOR fiind uriasa, respectiv 14 milioane de euro.

Primaria Cluj-Napoca, amendata cu 200.000 de lei pentru lipsa de transparenta a licitatiilor

Primăria Cluj-Napoca a fost amendată cu 200.000 pentru netransmiterea în termenul legal a unor anunţuri de atribuire contracte în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Potrivit raportului de control al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), a fost verificată procedura de prezentare în SEAP a unor anunţuri pentru diverse contracte din perioada 2010 – 2012, informează Mediafax, citat de RL.

Milica Ecaterina DOBROTĂ: Rolul garanţiei de participare la procedurile de achiziţii publice şi cazuri de garanţii „neconforme”

Milica Ecaterina DOBROTĂ, Expert în achiziții publice ANSAMilica Ecaterina DOBROTĂ, Expert în achiziții publice ANSAPentru ca un operator economic să poată fi un potenţial câştigător într-o procedură de achiziţie publică, trebuie să respecte o primă condiţie: să depună garanţia de participare aşa cum s-a solicitat în documentaţia de atribuire.

Altfel, oferta participantului poate fi respinsă dacă nu e însoţită de această garanţie, în „cuantumul, forma şi având perioada de valabilitate solicitate [...]” (art. 33 alin. (3) lit. b) din HG nr. 925/2006)[1].

În nenumărate cazuri, ofertanţii au fost eliminaţi din competiţie pentru neîndeplinirea cel puţin a uneia dintre cele trei condiţii de la articolul invocat mai sus. Practica a demonstrat că, deşi s-a respectat legea, nu toate deciziile autorităţii contractante (prin comisia de evaluare) au fost juste, în ceea ce priveşte înlăturarea din procedură a unui concurent doar pentru aceste motive.

Anchetă DNA la CFR SA şi Tarom. Ce s-a întâmplat cu 1.000 de vagoane de tren


DNA a deschis o anchetă vizând posibile fraude în cazul CFR SA (Infrastructură) şi Tarom, după ce Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a finalizat la sfârşitul anului trecut anchetele la cele două companii, a declarat miercuri ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu.

"Dosarele sunt în lucru pe masa procurorilor DNA. Peste 1.000 de vagoane ale CFR SA nu au putut fi identificate fizic la momentul controlului. O parte din ele există în hârtii. Corpul de Control a cerut Consiliului de Adminsitraţie (al CFR SA) să stabileasă unde sunt aceste vagoane şi să stabilească persoanele care au produs prejudiciul. Vrem să recuperăm prejudiciul", a declarat Ramona Mănescu, fără să precizeze valoarea estimată a pagubelor.

Milica Dobrotă: Cumpărările directe se supun OUG nr. 34/2006?


Milica Ecaterina DOBROTĂ, specialist ANSA Milica Ecaterina DOBROTĂ, specialist ANSA La o primă lectură a OUG nr. 34/2006 s-ar părea că actul normativ nu reglementează achiziţiile directe, în cuprinsul documentului regăsindu-se doar câteva referiri la acestea. După cum se ştie, în conformitate cu art. 19 din ordonanţă, „Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei [...] nu depăşeşte echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziţie de produse ori servicii, respectiv a 100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziţie de lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ.”

Achizitiile publice, sursa de coruptie si, mai nou, motiv de infrigement pentru Romania

Dupa sase ani de la integrarea in Uniunea Europeana, domeniul achizitiilor publice inca reprezinta un izvor nesecat de frauda si coruptie in Romania.

Legislatia romaneasca este haotica, iar directivele europene nu au fost implementate corespunzator. Rezultatul? Ore suplimentare pentru angajatii DNA si mai nou, un "ultimatum" al Uniunii Europene, oferit printr-o procedura de infrigement.

Insa pana la legislatia UE in materie de achizitii publice, "baietii destepti" nu respecta nici Codul Penal. Dosarele de frauda si coruptie zac teanc la DNA, in timp ce anchetatii continua sa faca afaceri cu statul. Business24 iti prezinta cateva exemple recente, care ofera un indiciu al dimensiunii fraudei din domeniul achizitiilor publice.

Modificarile legislative in problema conflictelor de interese, "pericol iminent" pentru fondurile europene

Combaterea conflictelor de interese reprezinta, pentru oficialii Comisiei Europene, o conditie pentru derularea fondurilor europene. Aceasta problema a stat la baza blocarii unor programe in anul 2012. Pericolul a reaparut odata cu propunerile de modificari in Codul Penal pe acest subiect. "Pericolul este iminent", au explicat pentru EurActiv surse apropiate Comisiei Europene si confirmat de Horia Georgescu, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, daca modificarile vor intra in vigoare. Intre timp, ANI a obtinut finantare de circa 7 milioane de euro pentru sistemul electronic pentru depistarea conflictelelor de interese in achizitiile publice pe fonduri europene. 

„Marțea neagră”. 92 de judecători ai Înaltei Curți au sesizat Curtea Constituțională

Judecătoarea Livia STANCIU, Președintele Înaltei Curți de Casație și JustițieJudecătoarea Livia STANCIU, Președintele Înaltei Curți de Casație și JustițieÎntr-o acțiune fără precedent, 92 dintre cei 111 de judecători ai instanței supreme a României au decis sesizarea Curții Constituționale privind modificările aduse în „marțea neagră” Codului Penal și reglementării conflictelor de interese.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție atrag atenția asupra încălcării principiului constituțional al egalității în fața legii și, pe de altă parte, asupra nerespectării a două tratate internaționale semnate de România.

Laura ȘTEFAN: Miliardele de euro din achiziții publice, scoase din sfera conflictului de interese

Pe lângă „superimunitea” parlamentarilor, o altă schimbare majoră a Codului Penal o reprezintă dezincriminarea de facto a conflictului de interese pentru orice decizie luată și pentru persoană - demnitar ori fiuncționar public - cu are putere de decizie în sectorul de stat. Laura Ștefan, de la Expert Forum, explică miza de miliarde de euro a acestei modifică cu impact cu impact uriaș în sfera achizițiilor publice.

(...) Putem spune că, în momentul de faţă, a fost dezincriminat conflictul de interese sau e prea mult?

Este singura formulare care ar acoperi într-adevăr ceea ce s-a întâmplat ieri. Conflictul de interese în România va înceta să mai existe in momentul in care va fi promulgata aceasta lege. 

Comisia Europeana va lansa un nou instrument de monitorizare in domeniul anti-coruptiei. Primul raport, publicat anul viitor

"Primul raport anti-coruptie la nivelul statelor membre se definitiveaza in aceasta perioada si va fi publicat in aprilie 2014", a declarat Raluca Stefanuc, reprezentant al Unitatii "Fight against Organised Crime", DG Home Affairs, Comisia Europeana, marti, 3 decembrie, in cadrul unei Conferinte pe teme anti-coruptie organizata la Bruxelles. Domeniul achizitiilor publice va fi in centrul acestui document. Raportul se va publica o data la doi ani. 

Centrul pentru Jurnalism Independent: Publicitatea impusa in cadrul proiectelor europene trebuie adaptata la specificul audientei vizate

Procedurile de achizitii care includ servicii de publicitate pentru proiectele cu fonduri europene trebuie sa cunoasca o "modernizare". Mai concret, solicitarile din caietele de sarcini legate de mass media prin care se va face publicitatea ar trebui adaptate la specificul proiectului (ca domeniu, mijloc de informare etc) si la specificul audientei vizate (cititori de presa scris vs. online etc) - a declarat Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, cu ocazia lansarii proiectului "Monitorizarea cheltuielilor cu publicitatea din proiectele europene - Experienta Romaniei", sustinut de Uniunea Europeana, prin intermediul OLAF. 

Proiect european de 18 milioane de euro blocat in urma investigatiilor DNA

Ministerul Mediului a suspendat platile interne catre compania de utilitati a judetului Brasov, intr-un proiect european de 18 milioane de euro, in urma investigatiilor derulate de Directia Nationala Anticoruptie. Firma spaniola care a derulat lucrarea de la Brasov este suspectata ca a folosit un portofoliu de lucrari fals la licitatia castigata la Brasov, iar un director din compania de utilitati a judetului Brasov afirma ca documentatia privind experienta depusa de firmele ofertante este verificata "pe Google". Ancheta procurorilor fata de firma spaniola a pornit de la plangerea unei firme germane de constructii, concurenta a ibericilor, care sustine ca are documente si alte informatii despre cel putin alte 5 cazuri asemanatoare in care sunt implicate companii spaniole, la lucrarile publice din Romania. 

"Ce pasare mai e si asta?" Strutocamila ANRMAP in proiect

Povestitorul rus Suteev a scris cunoscuta poveste pentru copii "Ce pasare mai este si asta?", in care un gascan isi pune cioc de batlan, gat de lebada, coada de paun si picioare de cocostarc etc. ANRMAP joaca rolul invers - e paunul care renunta la coada pentru a deveni gascan. In primul rand institutie cu rol fundamental in conceperea si elaborarea politicilor de achizitii publice, ANRMAP avea si rolul secundar, dar important, de trasare a directiilor instruirii, a programei, precum si formarea de formatori. Printr-un proiect de strategie (atasat), ANRMAP vizeaza cursuri de masa - cel putin pentru 13.800 autoritati contractante. 

Abonează-te la acest feed RSS
Ministerul Justiției
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public