Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/libraries/joomla/filter/input.php on line 652

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/libraries/joomla/filter/input.php on line 654

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/libraries/joomla/filter/input.php on line 652

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/libraries/joomla/filter/input.php on line 654
Frédéric TEILLET: Infractiunile legate de achizitiile publice în Franta

Deprecated: Non-static method JSite::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/templates/gk_gamenews/lib/framework/helper.layout.php on line 111

Deprecated: Non-static method JApplication::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/includes/application.php on line 539

Deprecated: Non-static method JSite::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/templates/gk_gamenews/lib/framework/helper.layout.php on line 111

Deprecated: Non-static method JApplication::getMenu() should not be called statically, assuming $this from incompatible context in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/includes/application.php on line 539

Frédéric TEILLET: Infractiunile legate de achizitiile publice în Franta

În Franța, ca pretutindeni în Europa, în ultimii 20 de ani se exprimă cu fermitate nevoia unei mai mari trasparențe a vieții publice. Cetățenii acordă din ce în ce mai multă atenție exigențelor etice ale acțiunilor administrative.

În plus, dificultățile pe care firmele le întâmpină în noua situație economică le fac mult mai atente la respectarea principiului egalității accesului la achiziții publice.

Activitatea de investigații financiare a parchetelor crește și abordează din ce în ce mai des achizițiile publice și contractele de delegare a gestiunii serviciilor publice.

 

Subiecții

Diverse prevederi legislative au întărit controalele administrative deja în vigoare.

Sfera subiecților vizați de acestea o reprezintă toți aceia care intervin semnificativ într-o procedură de achiziții publice. În general, este vorba de „PRM” – responsabilul de achiziții, membru al unei instituții locale, împuternicit în acest sens.

Din acest punct de vedere, este necesar să precizăm influența obligației subordonării ierarhice asupra răspunderii penale:

Achizițiile publice reprezintă un set complex de operațiuni economice și juridice care necesită mobilizarea unui ansamblu de competențe administrative, juridice și tehnice. Prin urmare, procedura implică de obicei colaborarea mai multor persoane, ceea ce poate conduce la asumarea răspunderii penale a mai multor participanți. Pentru ca aceștia să poată intra în sfera urmăririi penale, trebuie evaluat dacă au realizat acțiuni care au influențat luarea deciziei.

Însă articolul 122(4) din Codul Penal francez prevede că nu răspunde penal persoana care acționează la ordinul unei autorități legitime. Singura excepție de la acest principiu al înlăturării răspunderii penale este atunci când ordinul superiorului ierarhic este în mod flagrant ilegal.


Infracțiunile

1.       Corupția (art. 432-11) 

  • persoana învestită cu autoritate publică, însărcinată cu atribuții de serviciu public sau învestită cu un mandat public în urma unor alegeri
  • care primește de la un particular oferte, promisiuni, donații, cadouri, sau orice fel de avantaje
  • pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act care decurge din (sau este facilitat de) funcția sa, însărcinarea sa sau mandatul său.

 

Corupția este „pasivă” dacă se referă la persoana care îndeplinește o funcție publică, ori „activă” atunci când sunt vizate acțiunile unui particular sau ale unui om de afaceri/societate comercială.

Pedeapsa: 10 ani de închisoare și 150.000 Euro amendă.

Exemplu: membrul unei comisii de evaluare solicită unei firme, iar aceasta acceptă, un comision în schimbul căruia va facilita atribuirea contractului firmei respective. În acest caz, membrul comisiei este vinovat de „corupție pasivă”, iar firma – de „corupție activă”.


2.       Conflict de interese

  • persoana învestită cu autoritate publică, însărcinată cu atribuții de serviciu public sau învestită cu un mandat public în urma unor alegeri
  • care își asumă, primește sau păstrează, direct ori indirect, orice fel de interes sau participare într-o firmă sau într-o operațiune comercială în cadrul căreia, în momentul deciziei (de exemplu – cu ocazia lansării unei proceduri de achiziții publice), funcționarul sau alesul respectiv este parțil sau în totalitate responsabil cu supravegherea, administrarea, deciziile de plată sau plățile.

Pedeapsa: 5 ani de închisoare și 75.000 Euro amendă.

Exemplu: Primarul unei comune care participă într-o comisie de evaluare la atribuirea unui contract de achiziții unei firme administrate de fiica sa.

 

Frédéric TEILLET, magistrat de legătură pentru România și Republica Moldova. A fost procuror în Parchetele din Caen, Sain-Malo și Rennes, consilier în cadrul Ministerul de Justiție din România, iar din ianuarie 2012 este magistratul de legătură al Ambasadei Franței la București.Frédéric TEILLET, magistrat de legătură pentru România și Republica Moldova. A fost procuror în Parchetele din Caen, Sain-Malo și Rennes, consilier în cadrul Ministerul de Justiție din România, iar din ianuarie 2012 este magistratul de legătură al Ambasadei Franței la București. JURISPRUDENȚA Curții de Casație în legătură cu conflictul de interese

- jurisprundența în ceea ce privește „interesul”

Jurisprudența Curții de Casație dă o interpretare foarte severă acestui text, de aici și unele tentative legislative de a-i atenua impactul.

Jurisprudența a considerat întotdeauna că infracțiunea de conflict de interese e constituită de existența interesului personal patrimonial pe care o persoană cu funcție publică îl are într-o societate comercială asupra căreia persoana respectivă exercită una dintre formele de control prevăzute de lege.

Exemplu: un primar care a angajat ca agenți comunali persoane pe care le folosea în serviciul propriu.

Problema s-a pus apoi în legătură cu interesele de ordin moral sau familiale.

Din 1995, poziția Curții de Casație a fost clar stabilită.

- în 1995, Curtea consideră că este infracțiune fapta unui primar care semnase două contracte (renovarea unei școli și concesiunea panourilor publicitare, de afișaj public) cu o societate ai cărei asociați erau interpușii fiului său. Primarul dăduse de lucru unei societăți în care fiul său avea interese patrimoniale, iar aceasta a fost suficient pentru a-l condamna.

- în 1998, Curtea de Casație confirmă condamnarea unui președinte de Cameră de comerț și industrii care încredințase sub-concesionarea unui domeniu public și exploatarea unei parcări de lângă aeroportul Toulouse unui s.r.l. la care ginerele său era director tehnic și avea și acțiuni printr-un interpus. Curtea a precizat în această sentință că e suficient un „interes material sau moral, direct ori indirect”.

- în 1999, Curtea de Casație își confirmă poziția într-o decizie prin care casează sentința unei Curți de Apel care achitase un primar inculpat pentru că semnase el însuși sau prin intermediul primului său adjunct documente cu valoare contractuală pentru lucrări de renovare a unor clădiri municipale cu ginerele său, architect.

Au existat, desigur, obiecții la această jurisprudență.

Atunci când luăm în calcul interesul unui membru al familiei sau al unui apropiat, unde fixăm limita?
Dacă vorbim, de exemplu, de un prieten sau o cunoștință.

Răspuns: starea infracțională se oprește acolo unde suspiciunea nu mai apare.
Revine unui judecător să interpreteze faptele și să facă diferența între situațiile în care decizia publică nu poate fi bănuită de părtinire și cele în care este vorba de așa ceva.

Această jurisprudență se conformează pe deplin scopului textului incriminator.
Acesta are ca obiectiv evitarea situației în care: 
- o persoană aflată într-o funcție publică să se folosească de aceasta în interes personal
sau
- să fie chiar și numai bănuită că nu ar folosi funcția publică în interesul public.  

De altfel, raportorul Codului Penal din 1810 sublinia că: 

„Respectul de care se bucură funcționarii decurge mai ales din încrederea pe care ei o inspiră, iar tot ce poate altera această încredere sau le poate știrbi moralitatea trebuie să le fie interzis.”

Atribuirea unui contract de achiziții sau orice decizie a unui funcționar ori a unui ales în favoarea unui membru al familiei sale va fi bănuită să fi fost decisă după criterii străine interesului public, iar încrederea cetățenilor în administrație va fi puternic afectată.  

- jurisprudența în ceea ce privește „participarea în organele deliberative”

Într-o sentință din 1999, Secția Penală a Curții de Casație consideră că participarea unui consilier local într-un organ deliberativ al colectivității locale, în condițiile în care deliberarea privește o chestiune în care consilierul are un interes, este element constitutiv al infracțiunii.

Mai mult, în ceea ce privește președintele unei colectivități locale [consiliu local, județean, regional], jurisprudența pleacă de la prezumția că el veghează asupra mersului general al colectivității locale, iar infracțiunea poate fi constituită chiar dacă acesta nu a luat parte la deliberare. 

Și în această situație, soluția adoptată este una logică deoarece participarea la deliberare este o oportunitate evidentă de a influența hotărârea care se adoptă, sau, cel puțin, de a da naștere la suspiciuni.

Aici e o diferență față de jurisprudența administrativă care cere dovada unei influențe efective a alesului asupra adunării repective pentru a pronunța nulitatea hotărârii luate în urma deliberării. Trebuie subliniat că anularea hotărârii colectivității teritoriale nu înseamnă dispariția infracțiunii.

3.       Favorizarea (art. 432-14) – încălcarea principiului libertății de acces și egalității candidaților în procesele de achiziții publice și de delegare a gestiunii serviciilor publice.
  • o persoană învestită cu autoritate publică, însărcinată cu atribuții de serviciu public sau învestită cu un mandat public în urma unor alegeri sau care exercită funcția de reprezentant, administrator ori agent al Guvernului, al unei colectivități locale, instituții publice, societăți economice mixte [public-privat], sau orice persoană care acționează în numele uneia dintre cele menționate mai sus
  •  
  • care conferă sau încearcă să confere altuia un avantaj necuvenit printr-un act contrar dispozițiilor legale sau regulamentelor ce au drept scop garantarea libertății și egalității candidaților implicați într-o procedură de achiziții publice sau de concesionare de servicii publice.

Pedeapsa: 2 ani de închisoare și 30.000 Euro amendă.

Exemple:
Divizarea artificială a unui contract de achiziții pentru a nu fi atins pragul și a se evita astfel procedurile aferente, inserarea unor specificații tehnice extrem de detaliate pentru a garanta atribuirea contractului unei firme anume, furnizarea unor informații unui singur candidat sau alegerea unui ofertant bazată pe criterii contrare regulilor.

Un rol major pe care incriminarea favorizării îl joacă în domeniul luptei contra corupției (în sens larg) este că, spre deosebire de infracțiunile de corupție (în sens strict) și de trafic de influență, la infracțiunea de favorizare nu mai este necesară dovedirea existenței unui avantaj oarecare oferit în contrapartidă pentru sprjinul acordat de persoana care ocupă funcția publică.

În ceea ce privește elementul intențional (latura subiectivă), acesta este evident constituit atunci când agentul public a dorit favorizarea unui candidat. Dar, având în vedere că este vorba de un corp profesional [constituit din profesioniști], elemental intențional este constituit și când aceștia încalcă în mod deliberat o regulă de procedură chiar fără intenția de a avantaja un candidat.


4.       Trafic de influență (art. 432-11)

  • o persoană învestită cu autoritate publică, însărcinată cu atribuții de serviciu public sau învestită cu un mandat public în urma unor alegeri
  • care pretinde sau acceptă fără drept, în orice moment, direct sau indirect, oferte, promisiuni, donații, cadouri sau orice fel de avantaje
  • abuzând de influența sa reală sau presupusă în scopul de a obține de la o autoritate sau de la o administrație publică favoruri, angajări, contracte sau orice altă decizie favorabilă.

Pedeapsa: 10 ani de închisoare și 150.000 Euro

Exemplu: Este vinovat funcționarul care primește o recompensă din partea candidatului căruia i s-a atribuit contractul în schimbul intervenției sale pe lângă aleșii însărcinați cu evaluarea ofertelor în cadrul unei proceduri de achiziții publice.

Infracțiunea este constituită indiferent dacă recompensa este pretinsă înainte sau după intervenția în favoarea firmei respective. 


5.        Infracțiuni de drept comun aplicabile în această materie

- abuzul (folosirea cu rea-credință a) bunurilor societății comerciale și tăinuirea

Este vorba despre combaterea folosirii de către conducerea societății comerciale a bunurilor respectivei firme într-un alt interes decât cel al societății.

Curtea de Casație apreciază că utilizarea fondurilor societății pentru plătirea unei mite în scopul obținerii unui contract de achiziții publice, chiar dacă este benefică firmei din punct de vedere economic, este contrară interesului acesteia, deoarece încălcarea legii nu poate fi în interesul societății comerciale.

Corupătorul se poate face vinovat de folosirea cu rea-credință a bunurilor societății, iar cel corupt - de primirea de foloase necuvenite rezultate în urma acestui abuz.

- falsul și uzul de fals

înapoi la partea de sus
Ministerul Justiției
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
 

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/libraries/joomla/filter/input.php on line 652

Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home/freedomhouse/public_html/ISEC/libraries/joomla/filter/input.php on line 654