Initiativa pentru o Justitie Curata

În zilele de 7 iunie şi 8 iunie 2011, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a desfăşurat conferinţa „Principiul Oportunităţii în dreptul penal – practici internaţionale”.

La lucrările conferinţei, în deschidere,au luat cuvântul doamna Laura Codruţa Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Aida Popa, doamna Oana Schmidt-Hăineală, din partea Consiliului Superior al Magistraturii. ( descarcă agenda evenimentului)

De asemenea, la lucrări au participat procurori de la parchetele de pe lângă Judecătoriile de Sector, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti,Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti, Direcţia Naţională Anticorupţie, judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Municipiului Bucureşti şi Judecătoriile de Sector, poliţişti din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi  reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Pe parcursul lucrărilor peste 400 de magistraţi şi poliţişti din teritoriu au fost prezenţi la parchetele de pe lângă curţile de apel unde lucrările s-au transmis prin sistem videoconferinţă. Dezbaterile au fost interactive, toţi participanţii implicându-se în formularea punctelor de vedere pe tema conferinţei.
 

Doamna  Laura Codruţa Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a subliniat că analiza principiului oportunităţii porneşte de la o realitate şi anume 1, 5 milioane dosare penale în anul 2010, respectiv 1200 de dosare penale, media activităţii fiecărui procuror dar şi de la faptul că peste 750.000 de justiţiabili nu aveau o situaţie lămurită din punct de vedere juridic la finele anului. În acest context, a precizat că în acest volum uriaş de cauze se regăsesc o serie de cauze fără finalitate, concluzia bazându-se pe faptul că doar 8% din cauze reprezintă rechizitorii.

Necesitatea implementării principiului oportunităţii rezultă din faptul că efortul Ministerului Public trebuie în mod prioritar concentrat spre cauze cu impact mediu şi major pentru societate, deoarece resursele umane şi materiale sunt limitate şi trebuie eficientizate. Analiza statistică relevă că numărul de dosare este în creştere, dar, cu toate acestea nu are o influenţă covârşitoare în creşterea infracţionalităţii. Astfel, această realitate conduce la concluzia că, procurorul în temeiul acestui principiu va putea decide în acele situaţii în care nu există interes public în pornirea sau continuarea urmăririi penale. Dar, pentru a putea evita o vulnerabilitate, ce ar putea să genereze diferenţe de practică este necesar un mecanism administrativ care să recomande reguli de aplicare a principiului oportunităţii, deci un instrument flexibil adaptabil  în funcţie de evoluţia  realităţilor sociale.

În acest fel, aplicarea practică a principiului oportunităţii va crea cadrul procesual în care procurorul va evalua nevoile, va anticipa soluţia şi se va putea concentra spre acele cauze penale care pot avea o finalitate judiciară.
Ministerul Public a pledat pentru introducerea principiului oportunităţii, care va avea nevoie de  ghiduri pentru aplicarea unitară a criteriilor de apreciere a naturii unei cauze. Numai abordarea pragmatică  şi unitară va asigura protecţia valorilor  societăţii prin intervenţia fermă şi imediată a autorităţilor judiciare , concordant şi  interesului public . Prin acest principiu se vor stabili modalităţi alternative adaptate realităţilor sociale, astfel încât în cazul  faptelor de importanţă mică şi medie să fie instituite celui vinovat obligaţii imediate( cum ar fi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii) sub sancţiunea revocării acesteia şi începerii urmăririi penale în cazul neîndeplinirii obligaţiilor.

În prezent, principiul oportunităţii( nedenumit expres) într-o formă sumară se regăseşte în Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, care a dat posibilitatea procurorului să aprecieze asupra continuării urmăririi penale, aplicării unei sancţiuni administrative. Din analiza statistică a primelor şase luni de la aplicarea acestor dispoziţii a rezultat că în 5 % din cauze s-a dat eficienţă acestui principiu. Noile Coduri penale  au o abordare mai curajoasă , prin raportare expresă la interesul public şi pericolul social evaluate pe baza unei decizii de oportunitate.

 

Doamna judecător Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a salutat iniţiativa Ministerului Public, Societăţii Academice din România (SAR), Fundaţiei Freedom House România şi Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România de a dezbate o temă atât de provocatoare care aduce în atenţie flexibilitatea abordării judiciare, analiza post-beneficii a situaţiilor care justifică  investirea resurselor publice în tragerea la răspundere penală pentru tipuri de cauze expres prevăzute.

Doamna procuror Oana Schmidt-Hăineală membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a subliniat în intervenţia sa faptul că acest proiect răspunde imperativelor momentului referitoare la aplicarea practică a viitoarelor Coduri penale.

Fréderic TEILLET– Magistrat– consilier al Ministrului Justiţiei din România, Ambasada Franţei în România, a prezentat modalitatea de aplicare a principiului oportunităţii în Franţa. De asemenea, domnul Kendall DAY – Anti-Corruption RLA, US Embassy Belgrad a vorbit despre modalitatea de aplicare în  Statele Unite ale Americii a acestui  important instrument de soluţionare a cauzelor , prin raportare la natura cauzelor.

 

În cadrul prezentului proiect a avut loc un workshop cu simularea unor exerciţii practice axate pe identificarea criteriilor care vor putea sta la baza ghidului de aplicare a principiului oportunităţii.

Evenimentul este parte din cadrul programului Iniţiativa pentru o Justiţie Curată (IJC), un proiect al Societăţii Academice din România (SAR) şi al Fundaţiei Freedom House România, finanţat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România prin programul Granturilor pentru Democraţie, în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.