Proiecte Justitie Training Legislatie UE anti-cartel & anti-monopol Legislatie & resurse Analiza cadrului legislativ cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de medicamente
Programele naţionale de sănătate reprezintă un ansamblu de acţiuni multianuale, organizate în scopul evaluării, prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei. Programele naţionale de sănătate cuprind programe naţionale de evaluare, profilactice şi cu scop curativ.
MS asigură elaborarea şi coordonarea realizării programelor naţionale de sănătate, în acord cu politicile şi strategiile naţionale de sănătate, precum şi finanţarea unor programe de sănătate.
Elaborarea programelor naţionale de sănătate are la bază următoarele obiective:
1. rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în conformitate cu Strategia naţională de sănătate a MS;
2. utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor aprobaţi;
3. fundamentarea programelor pe nevoile populaţiei, evidenţiate din date obiective;
4. asigurarea concordanţei cu politicile, strategiile şi recomandările instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu.
Programele naţionale de sănătate sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de MS şi CNAS, după caz. MS, ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate, asigură coordonarea tuturor programelor naţionale de sănătate prin îndeplinirea următoarelor atribuţii:
1. aprobă domeniile prioritare de acţiune şi strategia programelor naţionale de sănătate pe termen scurt, mediu şi lung;
2. propune obiectivele anuale ale programelor naţionale de sănătate şi ale subprogramelor de sănătate, structura programelor naţionale de sănătate şi a subprogramelor de sănătate, necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor naţionale de sănătate;
3. aproba normele tehnice de implementare a programelor naţionale de sănătate, după caz, împreună cu CNAS;
4. propune Guvernului spre aprobare programele naţionale de sănătate.
Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale MS, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din transferuri de la bugetul de stat şi din veniturile proprii, prin bugetul MS, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizari, în condiţiile legii.
MS poate reţine la dispoziţia sa, din veniturile proprii, o cotă de rezervă calculată din totalul fondurilor aprobate pentru programele naţionale de sănătate, ale cărei nivel şi mod de utilizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Licitațiile naționale
Conform legislaţiei în vigoare, pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în unele programe naţionale de sănătate, CNAS organizează licitaţii la nivel naţional.
Produsele şi serviciile pentru care se organizează licitaţii la nivel naţional sunt stabilite anual de către MS.
În perioada 2007 - 2009, MS a organizat licitaţii naţionale pentru achiziţionarea de medicamente în cadrul următoarelor programe de sănătate:
- 2007: Programul naţional de profilaxie, Subprogramul de sănătate publică (vaccinuri) şi Subprogramul de sănătate a femeii şi copilului (contraceptive, preparate din fier);
- 2008: Programul naţional de imunizare (vaccinuri) şi Programul de sănătate a femeii şi copilului (contraceptive, preparate din fier);
- 2009: Programul Naţional de imunizări.
De asemenea, în anul 2007 au fost organizate licitaţii naţionale pentru programele TBC, Dializă şi HIV/SIDA. Pentru programele Oncologie şi Diabet zaharat, în perioada 01.01.2007–31.03.2007 medicamentele au fost achiziţionate în baza unor licitaţii naţionale, care au avut loc în anii anteriori, prin prelungirea contractelor adjudecate de furnizori prin acte adiţionale.
Începând cu anul 2008 s-a renunţat la organizarea de licitaţii naţionale pentru achiziţionarea de medicamente în cadrul programelor naţionale datorită descentralizării unui număr important de programe naţionale şi eliberarea medicamentelor prin farmacii cu circuit deschis. Descentralizarea acestor programe s-a datorat în primul rând eşecului MS şi CNAS de a organiza licitaţii naţionale pentru o perioadă semnificativă de timp, respectiv 2003-2007. 
Licitaţia reprezintă un instrument important folosit pentru achiziţionarea medicamentelor în majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene. Conform unui studiu realizat de OBIG în anul 2008 cu privire la sistemul de licitaţii folosit în 18 state UE şi EEA, a rezultat că licitaţiile sunt folosite în mod particular pentru achiziţiile de medicamente consumate în spitale, dar servesc, de asemenea, în mai multe ţări şi pentru a achiziţiona medicamente cu o destinaţie publică specifică (de ex. vaccinuri sau pentru scopuri militare).
Aceste licitaţii sunt organizate după obiective specifice şi condiţii clare pentru toţi participanţii şi includ, printre altele, cantităţile ce urmează a fi achiziţionate şi durata de timp pentru care se organizează licitaţia. Conform studiului OBIG, doar o parte din cele 18 ţări folosesc sistemul de licitaţii pentru a achiziţiona medicamente destinate consumului în ambulator care sunt distribuite prin farmacii cu circuit deschis, respectiv Belgia, Cipru, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Olanda, Slovenia şi Islanda.
Din perspectiva achizitorului, respectiv a statului român, în condiţiile constrângerilor bugetare existente, sistemul de licitaţii naţionale prezintă cel mai important avantaj, acela al obţinerii unor preţuri mai mici. În cadrul licitaţiilor naţionale sunt solicitate cantităţi importante de medicamente, rezultate din cuantificarea necesarului pentru o anumită perioadă de timp, ceea ce permite acordarea de către participanţi a unor discounturi semnificative pentru volumele achiziţionate şi obţinerea de către CNAS a unor economii semnificative.
Un argument cheie în favoarea procedurii de licitaţie este acela că, în principiu, ar trebui să conducă la creşterea transparenţei în ceea ce priveşte cheltuirea banului public. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca întregul proces de licitaţie să fie organizat în mod transparent şi nediscriminatoriu, iar rezultatele să fie făcute publice.
Din perspectiva producătorilor de medicamente care activează pe piaţa românească, folosirea sistemului de licitaţii naţionale pentru achiziţia de medicamente în cadrulprogramelor naţionale de sănătate nu generează avantaje importante, ci mai degrabă este o procedură care prezintă în principal dezavantaje. Astfel, există un consens general la nivelul producătorilor de medicamente cu privire la faptul că principalul dezavantaj al unei astfel de proceduri constă în restricţionarea accesului pe piaţă al unor produse noi până la organizarea unei noi proceduri. În general, organizarea licitaţiilor naţionale are o frecvenţă anuală, fapt care determină ca pe durata acordării unui contract să dispară concurenţa la nivel de produse şi, de asemenea, bolnavii să nu poată beneficia de produse noi, lansate după data adjudecării licitaţiei.
Un alt dezavantaj constă în blocarea pe o anumită perioadă a accesului pe piaţă al celorlalţi concurenţi care nu au câştigat licitaţia sau au intrat pe piaţă ulterior adjudecării licitaţiei, motiv pentru care, pe termen lung este posibil ca numărul furnizorilor să scadă, conducând la creşterea preţurilor şi la lipsa de alternative pentru consumatori. De asemenea, în situaţia în care unul dintre câştigători ar întâmpina probleme pe parcursul derulării contractului în ceea ce priveşte aprovizionarea cu produsele adjudecate sau alte probleme care îi afectează activitatea este posibil ca, pentru o anumită perioadă de timp, să fie limitat accesul pacienţilor la medicamente.
Achiziţionarea medicamentelor prin intermediul licitaţiilor naţionale prezintă şi alte dezavantaje, datorită duratei de viaţă limitate a medicamentelor, precum şi implicaţiile clauzei sunset, conform căreia dacă un produs nu este pus pe piaţă o perioadă de trei ani, ANMDM sau Comisia Europeană pot revoca autorizaţia de punere pe piaţă.

 Pentru mai multe detalii puteți accesa raportul complet al Consiliului Concurenței de pe www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html.


 

Mission Statement
Freedom House is an independent nongovernmental organization that supports the expansion of freedom in the world. Freedom is possible only in democratic political systems in which the governments are accountable to their own people; the rule of law prevails; and freedoms of expression, association, and belief, as well as respect for the rights of minorities and women, are guaranteed. Freedom ultimately depends on the actions of committed and courageous men and women. We support nonviolent civic initiatives in societies where freedom is denied or under threat and we stand in opposition to ideas and forces that challenge the right of all people to be free. Freedom House functions as a catalyst for freedom, democracy and the rule of law through its analysis, advocacy and action.