Dezbatere cu tema “Romania: Reforma Pietei Muncii din Perspectiva Strategiei Europa 2020” la gala premiilor Burselor Europene:jurnalisti in dialog

Vineri, 19 Noiembrie 2010, in sala Fortuna din Hotelul Intercontinental, a avut loc gala premiantilor programului Bursele Europene: jurnalisti in dialog.

Un eveniment organizat de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, Freedom House Romania si Bancpost, gala a cuprins, pe langa festivitatea de decernare a premiilor si o discutie de tip masa rotunda, pe tema “Romania: Reforma Pietei Muncii din Perspectiva Strategiei Europa 2020”.

Sesiunea de discutii a fost deschisa de catre Ovidiu Jurca, vicepresedintele, Blocul National Sindical. Acesta a vorbit despre importanta pe care o are felul in care angajatorii isi privesc angajatii. In opinia sa, propunerile de simplificare a codului muncii nu fac decat sa desconsidere muncitorul – adevaratul rost al simplificarii procedurilor de concediere, de exemplu, este sa rastoarne prezumtia de nevinovatie a lucratorului si sa permita patronatelor sa faca abuzuri, mai ales in timpul unei crize financiare.

Domnul Jurca a folosit in diferentierea intre un model european performant si care respecta angajatul si unul care il priveste, cum spunea el, “ca pe un infractor”, chiar exemplul muncii in regim cvasi-sclavagist din Mianmar.

Solutia ar fi dialogul social intre patronate si angajatori.

Daca domnul Jurca a pledat pentru operationalizarea unor concepte de ciruclatie europeana si pentru implementarea lor in Romania, prof. dr. Constantin Ciutacu, directorul general adjunct al Institutului de Cercetari Economice, a avut un discurs axat pe viabilitatea acestor concepte in sine si pe adaptabilitatea lor la situatia economica actuala a Romaniei.

Dansul a subliniat ca, din punct de vedere economic, Romania are deja tot cadrul legislativ European implementat, dar acesta e o forma fara fond si ca “de regula, nu se reformeaza o piata atunci cand este in criza.” Motivul invocat a fost natura aberanta a fenomenelor economice intr-o perioada instabila, care nu poate decat sa conduca la masuri dezechilibrate, consonante cu starea normala a pietei muncii.
Mai mult, o reformare a pietei muncii nu garanteaza in nici un fel iesirea din criza fiindca in fapt, “criza a aparut in primul rand pe piata financiara” si “piata imobiliara si piata muncii au fost considerati doi bureti absorbanti ai crizei financiare.”

Conluzia logica a acestor fapte e ca o abordare directa e de fapt paguboasa, fiindca incearca sa stimuleze o crestere economica pe termen scurt prin masuri nesustenabile, cum ar fi reducerile salariale. In realitate insa, Romania pierde 50 de miliarde de euro anual fiindca oamenii competenti pregatiti de sistemul autohton de invatamant pleaca din tara din cauza salariilor mici iar banii cheltuiti de stat pentru educatia lor nu mai pot fi niciodata recuperati.

Nici stereotipul salariilor mici care atrag investitori nu e adevarat, spune domnul Ciutacu, fiindca, fara acei oameni competenti, politica salariilor mici devine un dezavantaj: nu munca ieftina e de fapt atractiva pentru investitori, ci munca de calitate care e si ieftina, iar aceasta e o utopie. Avand in vedere ca Romania are deja 80% din preturile UE si doar 10% din salarii, calea de urmat este cea a calitatii muncii, nu a cantitatii.
Concluzia discursului a fost ca Romania are nevoie intr-adevar de o reforma a pietei muncii, dar una bazata pe salarii mari si care sa tina cont de deformarea axiologica ce se petrece pe timp de criza.

Radu Merica, Presedintele Camerei de Comert si Industrie Romano-Germana pleaca tot de la ideea cresterii sustenabile a pietei muncii si a salariilor mari ca o conditie indispensabila a obtinerii plusvalorii, atat pentru angajatori individuali cat si la nivel global, de piata. Conform acestuia, in fapt, codul muncii nu ii apara pe cei care muncesc si sunt performanti, ci pe cei care nu muncesc sau nu sunt performanti. In plus, codul muncii din Romania e impropriu contextului local si, daca ar fi sa fie reformata piata muncii, reforma ar trebui sa fie una axata pe masuri practice. Solutia pe termen lung este investitia in educatie si in profesionalizarea muncitorilor: omul competent nu are nevoie sa fie aparat de un cod al muncii foarte strict, deoarece plusvaloarea pe care o aduce organizatiei pentru cale lucreaza e garantia ca va fi tratat cum se cuvine de catre angajator.

A urmat o sesiune deschisa de intrebari cu jurnalistii prezenti. Ovidiu Jurca a avut ocazia sa expliciteze pozitia Blocului National Sindical: ei nu sunt pentru ajutorul social de dragul ajutorului social, iar in viziunea sindicalista, codul muncii nu “ii apara pe chiulangii ci pe muncitori”. Mai mult, BNS a propus la randul sau cresteri salariale care sa aduca salarii din Romania pana la 43% din nivelul celor din UE. De asemenea, a tinut sa sublinieze ca media tinde sa exagereze pozitia sindicatelor si sa deformeze faptele: nu e adevarat ca BNS sustine cu precadere sectorul de stat (sectorul privat e reprezentat in egala masura, ba uneori chiar mai bine) sau ca s-ar opune flexibilizarii contractelor de munca daca alternativa e somajul.

Vorbind tot despre diferite abuzuri pe care le permite legislatia muncii si a ajutorului social si in special despre problemele cauzate de acestea in mediul rural, Niculae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania a atins si problema subventiilor in agricultura: intrebat ce se poate face in legatura cu fermierii care primesc subventii pentru culturi agricole dar nu le folosesc in acest scop, domnul Idu a pledat pentru ridicarea standardelor de acordare a acestui tip de ajutor financiar: banii ar trebui sa mearga numai catre cei care promoveaza agricultura sustenabila si ecologica.

S-au atins si probleme precum relatia dintre munca la negru si somaj sau diferenta dintre numarul de concedieri la stat versus numarul de concedieri in mediu privat.