Register

În presă

Evenimentele din Ucraina au determinat UE să impulsioneze procedurile birocratice de atragere a Republicii Moldova în marea familie europeană, pentru a o proteja de un eventual scenariu ucrainean în ajunul semnării şi ratificării Acordului de Asociere cu UE.

Parlamentul European a votat joi un document care le va permite cetăţenilor Republicii Moldova să circule fără vize în UE. Republica Moldova este primul stat din Parteneriatul Estic care obţine astfel de facilităţi. Potrivit deputaţilor, rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene au demonstrat că Republica Moldova şi-a îndeplinit angajamentele, a implementat şi implementează în continuare reforme. (...)

Conducerea PNL a adoptat, marti seara, rezolutia privind iesirea liberalilor de la guvernare. "Prin incalcarea repetata si flagranta, la un prag inacceptabil, a unor elemente de alcatuire a Guvernului de catre premierul Ponta, PNL a decis sa puna capat unei crize prelungite artificial de premier (...) retragerea ministrilor sai din acest Cabinet, impreuna cu demisia tuturor demnitarilor PNL: secretari de stat, sefi de agentii, pozitii asimilate. Ministrii nostri, maine pana in ora 12, isi vor depune oficial demisia la registratura Guvernului. A doua decizie e de a solicita demisia lui Victor Ponta din functia de premier", a anuntat Crin Antonescu dupa sedinta Delegatiei Permanente a PNL.
Traian Basescu face apel la presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, sa nu recurga la forta si sa nu ordone reprimarea protestatarilor, avertizand ca o continuare a reprimarii manifestantilor prin violenta va duce, cu certitudine, la escaladarea confruntarilor si nu poate fi o solutie la actuala criza cu care se confrunta tara vecina. 

"Un asemenea gest nu poate constitui o solutie democratica la criza de credibilitate a actualei majoritati parlamentare", potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Administratiei Prezidentiale.

Cristina Guseth, directorul Fundaţiei Freedom House România, trage un semnal de alarmă cu privire la adoptarea noilor coduri, Penal şi de Procedură. Invitată în emisiunea Dezbaterile României Libere, ea vorbeşte despre cum au ajuns legile să facă jocurile politicienilor şi despre punctele fierbinţi ale României din raportul MCV.

 “Problema noilor coduri s-a pus undeva în 2006. Atunci a început discuţia despre noile coduri. În legătură cu aderarea României la spaţiul european, atunci când s-a pus această problemă, o consultare a cetăţenilor ar fi trebuit făcută referitor la fenomenul corpuţiei. Facem noi coduri, le aliniem la cele europene, suntem mai blânzi în ceea ce priveşte pedepsele legate de corupţie, dar haide să vedem dacă situaţia din România este asemănătoare cu cea din UE.” Acesta consideră Cristina Guseth că ar fi trebuit să reprezintă punctul de plecare pentru o dezbatere reală în jurul adoptării unor noi coduri.

Să dăm timpul în urmă, în 2005, să ne aducem aminte că România avea multe steguleţe pe reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Mai erau nişte steguleţe roşii pe mediu, dar principal problemă aici era, pe justiţie.” Aceasta era pasul pe care România trebuia să-l facă pentru a deveni ţară membră UE.

Secretarul de Stat american, John Kerry, a exprimat sambata, la Munchen, sustinere pentru opozitia ucraineana, afirmand ca Statele Unite si Uniunea Europeana sunt alaturi de poporul ucrainean "in lupta pentru apropierea de Europa". Seful diplomatiei americane a aratat ca o mare problema in acesata zona a Europei o reprezinta "interesele oligarhilor corupti" care, cu ajutorul banilor, "sufoca opozitia, cumpara oameni politici si mass-media si slabesc independenta justitiei si drepturile organizatiilor non-guvernamentale", transmite AFP. 

Este a treia iesire similara la nivel inalt a unui oficial american, dupa cea a lui Hillary Clinton in toamna lui 2012 si declaratiile recente ale Victoriei Nuland.
Cu toate deficienţele semnalate de cele mai importante instituţii implicate în justiţia din România, noile coduri-penal şi cel de procedură penală- vor intra în vigoare sîmbătă, după cum a afirmat premierul. Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, CSM, DNA şi alte instituţii au transmis premierului punctele lor de vedere referitoare la erorile din noile coduri care vor bulversa sistemul judiciar din România şi vor face imposibilă instrumentarea dosarelor pentru parlamentari şi miniştri. Noile acte normative vor dezincrimina fapte grave sau vor reduce pedepsele pentru infracţiuni grave. În plus, sistemul nu este pregătit cu resurse pentru noile structuri judiciare care vor intra în funcţiune de la data de 1 februarie. Premierul Ponta nu a ţinut cont de solicitările venite din sistemul judiciar şi nici de societatea civilă.

Premierul a decis: noile coduri penale se aplică fără nici o modificare de la data de 1 februarie 2014. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost de acord cu decizia premierului. Ponta nu a ţinut cont de solicitările de amânare a aplicării noilor coduri penale exprimate public de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, de şeful DNA, Laura Codruţa Kövesi, de şeful DIICOT, Alina Bica, de fostul preşedinte CSM Oana Schmidt Hăineală, de societatea civilă reprezentată de o serie de organizaţii neguvernamentale, printre care şi ExpertForum.

Ponta trebuie să amâne aplicarea  noilor Coduri – Penal și de Procedură Penală – până în septembrie, când începe un nou an judiciar. În această perioadă, Guvernul trebuie să adopte propunerile DNA și DIICOT, așa cum au fost transmise Ministerului Justiției.

Îi reamintesc lui Ponta că a fost președintele Comisiei parlamentare care a dezbătut și adoptat codurile din materie penală.

Înalta Curte de Justiție, DNA, DIICOT, președintele CSM, precum și specialiști în domeniu au semnalat probleme privind intrarea în vigoare a noilor coduri la 1 februarie 2014. DNA și DIICOT au transmis în scris Ministerului Justiției erorile din noile coduri și au propus soluții, pe care Guvernul este obligat să le adopte întocmai, pentru ca justiția penală să funcționeze și după 1 februarie 2014.  Îngrijorările cele mai mari sunt legate de:

  • modul în care se vor administra tehnicile speciale de investigare;
  • neclaritățile privind interceptarea comunicațiilor, care pot duce la interpretări diferite;
  • modul în care va fi determinată legea penală mai favorabilă;
  • interpretarea prescripţiei răspunderii penale;
  • lipsa de personal care poate duce la blocarea sistemului judiciar: 150 de judecători şi 350 de grefieri necesari pentru aplicarea eficientă a noilor Coduri.
Comunicat integral
Comisia Europeană publică marţi un nou raport MCV pentru România, document care conţine critici la adresa Parlamentului, în special din cauza amendamentelor la Codul Penal, dar şi aprecieri la adresa DNA, ANI, CSM sau ICCJ, potrivit agenţiei de ştiri Mediafax, care a obţinut un draft al raportului.
Page 1 of 9

PROIECTE NAŢIONALE

 

 

Blazonul Freedom House
E cât se poate de trist-semnificativ că un astfel de concurs nu este organizat de uniunile noastre de creaţie, de asociaţiile ziariştilor sau de Ministerul Culturii, ci de blazonul Freedom House. Într-un fel, poate e mai bine aşa...
Criticul literar Dan C. Mihăilescu este membru al juriului „Tânărul Jurnalist al Anului” secțiunea „Cultură”

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate